[Stream cu gameri] Bogdan "RedLight" Ghiorghitoiu: Oamenii de marketing nu pricep inca faptul ca nu ne putem hrani cu casti sau tastaturi

La 14 ani, Bogdan Ghiorghitoiu a obtinut titlul de CM (Candidat Maestru) la sah, dupa ce la un concurs international din Bulgaria a invins 3 mari maestri si a facut o remiza cu un al 4-lea.

Astazi, la mai bine de 10 ani de la acea isprava, Bogdan (aka RedLight) este jucator profesionist de DOTA. Deci tot cu creierul lucreaza, dar au aparut in peisaj si click-ul si tastatura. Profesionist, adica are cele cinci ingrediente fara de care nu faci treaba in eSports: perseverenta, vointa, timp, curaj si incredere.

Pe de alta parte, ne spune tot Bogdan, sunt doar cativa romani care traiesc exclusiv din jocul la care exceleaza. Putini, adica nu mai mult de 5. Motivul principal este foarte usor de rezumat: in Romania, nu sunt branduri si parteneri care sa investeasca in aceasta industrie. Ok; si totusi peisajul nu e atat de sumbru, cititi in continuare.

Background

Salut, vin dintr-un cartier mic al Craiovei, cartier unde am si luat contact inca de foarte mic cu PC-ul si jocurile. Acolo am avut, undeva aproape de casa, o sala de internet. De DOTA m-am indragostit in 2005/2006 si de atunci nu am incetat sa ma joc. Despre studii, din pacate va pot spune doar ca am interupt facultatea de informatica intrucat am fost nevoit sa incep munca.

Primul joc, primul turneu

Primul joc pe care l-am jucat a fost LOTUS. L-am descoperit undeva prin 1998, cred. Il jucam impreuna cu un prieten, in split-screen, la el acasa pe un 286, daca nu ma insel.

Iar primul turneu profesionist... era undeva prin 2008, cred. Atunci am jucat cu o echipa facuta ad-hoc, intr-o competitie extrem de bine cotata, si anume IHCS.

IHCS era de fapt o liga unde puteai ajunge printre jucatorii participanti doar daca primeai un asa numit “vouch” de la alti jucatori activi acolo. O comisie analiza propunerea si te primea sau nu.

Eu am avut noroc, am fost primit si m-am remarcat, ajungand cu echipa de atunci sa am un rezultat cel putin interesant, daca nu. chiar bun :) Pentru o prima experienta, IHCS a fost un mare pas inainte pentru mine.

Unul dintre meciurile bune facute cu echipa mea este cel de mai jos.

Ca sa fii bun

Este un set minim de cerinte – perseverenta, vointa, timp, curaj si incredere. Optional, daca mai exista si intelegere si sustinere din partea familiei, o situatie financiara stabila care sa iti creeze si sa iti mentina cadrul pentru a te desfasura si a performa, cu atat mai bine.

Pentru ca muncesc destul de mult, eu in momentul asta mai am doar 3-4 ore pe zi la dispozitie pentru antrenament. Incerc sa ma mentin in top, insa e foarte greu de concurat cu alti practicanti care au la dispozitie toate mijloacele si tot setul de cerinte despre care vorbeam mai sus.

In consecinta, ziua mea de antrenament este dictata de programul de la serviciu, asta insemnand ca am timp intre orele 20:00 si 24:00 sa ma antrenez (individual si/sau cu echipa).

Cand lumea nu intelege

Romania, din pacate, este mult in urma altor tari in ceea ce priveste fenomenul eSports. Lipsesc cu desavarsire sponsorii si partenerii care ne-ar putea ajuta sa performam.

Chiar si asa, neXtPlease! Gaming, organizatia pentru care joc din 2012, a reusit sa atraga fonduri pentru a ne sustine in anumite perioade foarte grele pentru noi ca echipa. Astfel, am reusit sa castigam multe competitii interne, dar si sa avem rezultate remarcabile si la nivel international.

Pentru asta joc, pentru satisfactia pe care mi-o dau rezultatele obtinute cu atata greutate. Asta le spun celor care ma intreaba (destul de des), “de ce?”.

Gaming-ul si job-ul

eSports poate fi un job, dar nu in Romania. Am explicat mai sus si de ce. Nu e doar viziunea si parerea mea aici, o poate confirma oricine in pozitia mea.

In Romania, sponsorii si partenerii nu exista, sau daca exista, vor expunere contra produse (barter). Multi oameni de marketing n-au inteles inca faptul ca nu ne putem hrani cu casti sau tastaturi.

Noi am demonstrat ce putem, si nici macar locul 2 mondial pe care neXtPlease! Gaming l-a obtinut in 2014 la IeSF (in Azerbaidjan) nu a fost suficient pentru a-i face pe sponsori sa inteleaga faptul ca suntem o investitie buna.

In consecinta, i-as sfatui pe tinerii aspiranti la statutul de pro-gamer sa analizeze de zece ori varianta asta, pentru ca in Romania nu se poate trai din asta. Momentan. Ca o completare, va pot spune ca romanii care traiesc din eSports/Pro-Gaming sunt maximum 5 (si ei activeaza exclusiv pentru echipe straine de DOTA sau LOL).

Primele branduri care au incercat timid sa faca ceva pentru echipele romanesti au fost Razer si Steelseries, undeva prin 2008 daca nu ma insel. Dar nu poti contracta niste jucatori platindu-i in casti si mousi, dupa care sa ai si pretentia sa ai expunere contra unor schimburi de genul asta.

Pana cand oamenii din marketing-ul romanesc nu inteleg faptul ca trebuie sa directioneze bugete serioase spre noi, nu putem aspira sa ajungem la The International, chiar daca avem potential. Nu avem conditii, oricat am incerca noi sa ne pacalim.

Cand se iese la pensie?

Hmm… inca nu stim la ce varsta ajunge un pro-gamer la maturitate, pentru ca eSports-ul e tanar si nu prea putem sa ne raportam la nimic.

Exista jucatori profesionisti care dau randament la nivel foarte inalt si sunt trecuti de 30 de ani. Eu personal voi incerca sa raman pe “scena” asta a eSports-ului si sa performez in continuare, insa apoi, mi-ar placea sa activez in aceeasi bransa, probabil din postura de coach, manager de echipa sau orice alta pozitie am s-o gasesc in domeniu.

Concursurile

Evident ca ne uitam la premii, dar foarte importanta e si agenda de desfasurare. Daca eu sau alti colegi de-ai mei nu pot fi disponibili pentru o cupa, chiar daca premiile sunt interesante, nu jucam.

Nivelul la care jucam noi este Tier 2 sau Tier 3. Ca sa putem aspira la Tier 1 e mult de munca si e nevoie de sustinere masiva din partea sponsorilor. 

Cum ti-ai ales echipa?

Il cunosc pe fondatorul neXtPlease! Gaming de multa vreme, asa ca in 2012, cand echipa lor de la acea vreme s-a destramat, i-am propus sa vin eu cu baietii cu care ma jucam la acel moment si sa facem treaba impreuna.

A acceptat si iata-ne impreuna si in 2017 :) neXtPlease! Gaming este de mult un brand, este cea mai longeviva organizatie romaneasca si cea mai prolifica.

Colegi de-ai mei au castigat in trecut multe titluri nationale si international la diferite jocuri, culminand cu locul 1 mondial la FIFA. Rezultatele ne-au adus si notorietate, si nimic nu se compara cu momentele in care fanii si prietenii nostri ne felicita pentru X sau Y performanta. E un sentiment unic.

Evident, in Romania, toti semi-pro sau profesionistii in devenire isi doresc sa activeze la neXtPlease!, ceea ce nu poate sa fie decat un semn bun.

In general tinem legatura cu fanii prin intermediul paginii de Facebook. Intrebarile vin acolo, colegii nostri care se ocupa de pagina le triaza, le forwardeaza catre noi si… noi raspundem. 

Avem si canale de Twitch dedicate, canal de Youtube si cont de Instagram. Toate la un “google” distanta ;)

Cativa gameri buni

1. “SeDaN”, legendarul “polar” din CS-ul romanesc, fost coleg de-al nostru la neXtPlease! Gaming.
2. “w33ha”, cu siguranta cel mai bine cotat jucator roman de DOTA. Il stiu de pe vremea cand juca pentru “neXtPlease!undereighteen”, proiect experimental de-al next-ului. De atunci a perseverat, a muncit enorm si acum culege roadele. Castiga probabil milioane de euro pe an din DOTA, dar nu in si nici pentru Romania.
3. “Ovvy”, craiovean de-al meu, cel mai longeviv si de success jucator de FIFA roman. De ceva vreme si vlogger de success :)

Planuri de viitor

Prezenta la The International 2018. Asta daca vom reusi sa atragem sponsorii care sa creada in noi si sa ne sustina.