[Stream cu gameri] Octav Cretu (Nexus Gaming): Acum 3 ani, era greu sa faci rost de sponsori in eSports. Azi, insa, organizatorii si jucatorii sunt perceputi ca influenceri

De obicei, cand copiii incep sa aiba preocupari straine de parinti, cum ar fi jocurile pe calculator (cazuri multe) sau poezia (cazuri nu multe, dar destule, credeti-ne pe cuvant), acestia din urma pot fi destul de refractari. Ii dai pe brazda, dar ajuta daca le explici mai intai. Situatia lui Octav Cretu, gamer inrait si priceput, este una speciala: parte din pasiunea pentru gaming vine chiar de la tatal lui. Cretu Senior, se pare, juca multe FPS-uri (stiti voi, First-Person Shooters), asa ca microbul s-a luat rapid si la al mic. Aschia nu sare departe de tastatura, vorba aia.

Ca toti gamerii, Octav s-a apucat de treaba devreme. 10 sa fi avut? Nu de alta, dar o spune chiar el: "de la varsta de 26-27 de ani incepi sa te gandesti la retragere". El are 22 acum, lucreaza doua joburi, iar "otrava" ii este "League of Legends". 

Este IT & Events Director la Nexus Gaming (unde se ocupa si de echipele de eSports) si IT Lead la o agentie de turism. In plus, scrie pentru WASD, publicatie romaneasca de profil. Cititi-l mai jos, ca spune si de bine (de branduri precum Logitech sau NVIDIA Romania), dar si de rau (vedeti voi despre ce).

Fepeseuri? Fepeseuri!

Numele meu este Cretu Octav George, iar in lumea jocurilor sunt cunoscut drept "ang". Pot spune ca am fost pasionat de cand eram mic de calculator si de tot ce inseamna asta.

Ca sa va faceti o idee, primul calculator pe care l-am montat a fost cand aveam 12 ani, iar primul site (HTML + CSS - basic) l-am facut undeva pe la 13 ani, dupa ce am stat foarte mult timp pe Google, pe tutoriale.

Am 22 de ani si am doua joburi - unul de IT & Events Director la Nexus, iar altul de IT Lead la o agentie de turism. Mai lucrez si part-time la WASD - o redactie online de review-uri IT.

Sunt anul 3 la Politehnica, la Inginerie electrica - momentan pusa pe pauza, si anul 2 la Universitatea Romano-Americana - Informatica Manageriala.

De gaming m-am apucat de la o varsta foarte frageda. Fratele meu se juca pe calculator FIFA, dar eu nu eram mare fan. In schimb, tatal meu se juca foarte multe FPS-uri si am inceput sa fiu si eu pasionat de jocuri pe PC.

Primul joc

Primul joc multiplayer a fost Red Faction. Jocul era competitiv, se formau clanuri si tin minte si acum, la varsta de 10 ani, am intrat in prima mea echipa formata din 3 scotieni si 1 suedez. 

Imi amintesc cat de greu imi era sa decodez ce zic scotienii aia, iar dupa 2 luni de jucat aproape in fiecare zi cu ei, eram unul de-al lor, aveam fix acelasi accent ca ei, iar cand jucam cu alti oameni lor le era greu sa pricepe ce spun.

Primul turneu profesionist

A fost cand aveam 12 ani si a fost o experienta unica pentru mine. Intr-o sambata dimineata i-am spus mamei: "Mama, da-mi si mie doua sute de lei pentru intrarea la un concurs"

Ea, foarte sceptica, m-a intrebat "La ce concurs te duci?", iar eu i-am raspuns repezindu-ma catre banii pe care i-a scos din geanta "la un concurs de grafica". Cand m-a vazut ca imi iau tastatura si mouse-ul, a inceput sa puna mai multe intrebari, dar nu am asteptat, mi-am facut ghiozdanul si am plecat.

Eu nu cunoscusem pana atunci vreunul din jucatorii de acolo si tot ce imi aduc aminte este ca 3 dintre ei aveau copii acasa. A fost cel mai slab rezultat al meu de pana acum, dar pe vremea aceea, dat fiind ca eram copil, toata lumea credea ca joc cu "coduri" - mai exact ca folosesc aimbot si wallhack (niste programe ajutatoare ilegale - trage un program in locul tau / vezi prin pereti).

In sferturi, am jucat absolut impecabil, cu faze la care coechipierii mei isi faceau cruce de fiecare data cand trageam, iar managerul de la maniaX (cea mai buna echipa de pe vremea aceea) m-a luat deoparte si mi-a zis "Tu, copile, joci foarte bine, cand se intorc baietii din Olanda de la concurs o sa joci la noi, iti promit eu." O poza de atunci, mai jos :)

Dupa ce am luat locul 5, organizatorii mi-au inmanat cinci sute de lei, iar eu, foarte fericit, eram pregatit sa plec acasa.Ddar organizatorul mi-a zis: "Nu ramai si la concursul de 1 versus 1?"

Am ramas si la concursul de 1vs1 pe care l-am si castigat si toata lumea a inceput sa ma felicite si sa ma ia in brate si sa imi spuna ca am talent extraordinar la jocul acesta.

Am reusit sa castig cu scorul de 11-7 versus jucatorul care imi este si un foarte bun prieten, Vlad Voinescu sau vlaDie, in conditiile in care el nu pierduse niciodata un concurs de 1 versus 1 de aproximativ 2 ani.

Dar in general, in turnee, cel mai important lucru sunt adversarii posibili. Nimeni nu vrea sa calatoreasca 2 zile pentru a pierde in prima runda. De asemenea, unele turnee sunt mult mai mediatizate decat altele si o prestanta buna acolo te poate propulsa in cariera de gamer. Merita sa joci la ele chiar si cu o sansa mai mica decat la un altul.

Oricum, cele mai mari premii sunt mereu la Dota 2, unde fanii acestui joc contribuie direct la premiul turneului anual. Cei mai bogati 30 de gameri din lume sunt milionari si sunt toti jucatori de Dota 2.

Skill-uri

Din punctul meu de vedere, sa ajungi gamer profesionist in Romania este destul de greu. In schimb, cel mai important este sa fii pasionat cu adevarat de joc.

In cazul meu, pasiunea m-a facut sa trec peste cateva impasuri pe care le-am avut in cariera mea de gamer si niciodata nu am uitat sau o sa uit de unde am plecat - de primul concurs sau primul antrenament pe care l-am facut.

Eu am inteles inca de la o varsta frageda ca important nu este cat te joci, ci cum te joci sau de ce te joci. Pe vremea cand eu ma antrenam singur pe server, nu cred ca o facea nimeni; acum apar tot felul de functii in joc ajutatoare cu care poti face asta, dar inainte stateam singur de nebun cateva ore bune si ma antrenam sa nu gresesc nimic pe ruta pe care o luam in joc. Sau imi exersam mecanicile in joc pana deveneau perfecte.

Cel mai important skill de care ai nevoie este game knowledge-ul, pe care il dobandesti in momentul in care te uiti la foarte multe meciuri de-ale tale si iti identifici singur greselile.

Iar in momentul in care observi ca jucatorul advers face un pas in fata pentru un anumit lucru, daca identifici intr-o fractiune de secunda de face pasul acela in fata, atunci ai destul game knowledge.

De exemplu, daca joci pe linia de jos si Support-ul advers care joaca Karma se aproprie cu 2 pasi de tine este clar ca vrea sa te loveasca cu Inner Flame (Q) si tu trebuie sa reactionezi, sa te feresti, sa ii raspunzi la trade-ul pe care il face.

Pe langa asta, un antrenor mi-a spus o data ca intr-o echipa e nevoie de mai multe skill-uri ca sa fii un jucator bun - daca joci pe rolul de Support, trebuie sa inveti sa scrii in chat timerele de la toate Flash-urile de pe harta, Teleport-urile, ultimatele globale importante, etc.

Pe langa toate timerele acestea care, credeti-ma pe cuvant, sunt foarte greu de scris mai ales daca esti intr-un fight, trebuie sa faci si shotcalling - adica sa iti misti echipa pe harta, implicit macro game-ul echipei.

La inceput, imi era atat de greu si ma simteam coplesit de faptul ca aveam atatea chestii de facut pentru un simplu rol de support, incat imi era frica sa vorbesc ca poate zic ceva gresit si dupa imi sare echipa in cap, dar am realizat ca din greseli inveti cel mai mult.

Apropo, cea mai buna performanta a mea a fost la turneul NVIDIA GeForce CUP din Polonia, unde, desi adversarii erau echipe europene foarte cunoscute, am reusit sa obtinem locul 3.

Am fost foarte laudat pentru jocurile mele de Miss Fortune, antrenorul a avut incredere in mine sa joc pentru prima oara cu acel erou cand sincer sa fiu, nici eu nu aveam incredere suficienta in mine.

O zi din viata unui gamer

Eu am doua perioade de "zile obisnuite". O sa incep cu zilele obisnuite cand nu sunt in cantonament cu toata echipa.

Ma trezesc in jurul orei 10, unde stau pana la 6. Apoi, ma duc la Nexus si pana la ora 20:00-21:00 rezolv tot ce am de facut in ziua respectiva. Iar apoi ma duc in birou sa ma joc 3-4 ore. Evident, exista zile cand am mai mult timp de joc, zile cand nu am timp deloc de joc.

A doua perioada - cea in care sunt in cantonament cu toata echipa este mai simpla. La 11 ne trezim, pana la 12 mancam, apoi de la 12:00-16:00 jucam toti antrenament individual.

De la ora 4 avem trei meciuri de antrenament cu echipa, apoi urmeaza o pauza de o ora in care mancam si ne relaxam, inca o ora cand ne uitam la meciuri si ne explica antrenorul ce am gresit. Si-apoi jucam inca 2 meciuri cu echipa si cateva meciuri de antrenament individual pana pe la ora 2-3 dimineata. Apoi, somn.

Cantonamentele nu sunt atat de dese, putem sa facem unul la 3 luni, dat fiind ca eu nu pot sa imi iau concediu mereu si bugetul pentru organizarea unui astfel de bootcamp nu este nelimitat.

”Te joci prea mult" si alte replici

In scoala generala nu stia nimeni ca ma joc jocuri pe calculator, pentru ca un coleg a spus o data ca se joaca si toata lumea facea misto de el. Iar eu am fost rusinos si nu am spus nimanui.

La liceu in schimb, eram sub contract cu o echipa si trebuia sa plec destul de des la concursuri in afara tarii. I-am spus dirigintei si am aparut de cateva ori la Pro TV si erau destule interviuri cu mine pe internet.

Asa ca deja toata lumea stia ca ma joc. Dar nu am avut niciodata persoane care sa nu ma felicite pentru ca fac ceea ce imi place, niciodata nu m-a intrebat cineva de ce ma joc. Este adevarat, uneori mai ratam petreceri, majorate, zile de nastere din cauza faptului ca eram fie plecat la un concurs, fie ca trebuia sa ma antrenez.

Alte jocuri preferate

Call of Duty. Insa acum o luna am pus mouse-ul in cui pentru jocul acesta. Din nefericire, producatorul jocului nu a oferit suport pentru a face jocul competitiv, toate concursurile au o taxa de participare - de obicei 350 euro, iar daca nu ai echipa care sa ia locul 1, nu prea merita sa te joci jocul asta.

Evident, cand jocul era in voga, au existat sponsori. Eu jucam pentru cateva din organizatiile care in momentul de fata inca sunt active si au echipe foarte bune de League of Legends.

Ma jucam acum vreo 3 luni din sala si a venit un client in spatele meu si a stat aproximativ 10 minute. Si la un moment dat, m-a intrebat de ce ma joc cu aimbot, ca nu este normal. Mai ales de la sala, ca ma poate vedea toata lumea.

Ei bine, eu statusem zeci de ore singur pe server si mi-am calculat sensitivitatea in joc cat sa nimeresc 10/10 capul a 4 adversari aflati la distante diferite. Stiam absolut toate rutele si ma uitam la toate reluarile adversarilor si stiam pe unde pot sa ma duc si pe unde nu pot sa ma duc.

Cunosteam absolut tot despre jocul acesta. Din pacate, jocul a murit. Dar intr-o vara a venit un prieten la mine cu laptop-ul, sa pierdem vremea, si dintr-o data a intrat intr-un meci de League of Legends - un joc care nu avea nicio treaba cu Call of Duty-ul dar care mi-a placut, asa ca am inceput sa il joc.

Optiuni

Gaming-ul in Romania este departe de a fi o optiune de cariera viabila si ma refer aici strict din perspectiva unui jucator. Infrastructura locala momentan nu poate sustine acest lucru, nu exista organizatii si turnee cum exista in afara, unde te poti baza pe o anume consistenta.

Celor ce viseaza sa ajunga gameri le-as spune sa tinda mereu la ceva mai mult, sa nu incerce sa fie cei mai buni din orasul lor sau din Romania si sa incerce sa fie cei mai buni din Europa sau de ce nu, din lume. Oportunitatile vor veni.

Media de "viata" a unui gamer

De la varsta de 26-27 de ani incepi sa te gandesti la retragere, si acest lucru se datoreaza in principal vitezei de reactie ce incetineste cu anii. Toate jocurile importante se desfasoara in timp real, si nu iti poti permite sa ai o coordonare mai lenta in comparatie cu concurenta ta directa.

Dincolo de gaming? Mi-as dori sa raman chiar si peste cativa ani tot in aceasta lume, sper sa fac o trecere usoara de la jucator la antrenor sau analist pentru una din echipele la care am performat.

Implicarea brandurilor

Din fericire, eu am avut destul de mult noroc cu job-ul pe care l-am avut la WASD. Fiind un fost jucator profesionist de Call of Duty, am avut acces la cele mai noi periferice sa le fac review, pentru ca imi dadeam destul de usor seama daca o pereche de casti este buna sau nu, de exemplu.

Acolo am cunoscut aproape toate brand-urile de periferice si am fost mereu la curent cu toate organizatiile din Romania si toti sponsorii pe care ii au ei. Asa ca, intrucat aveam cunostinte destul de bune de Photoshop, am inceput sa pun pe hartie ce achievement-uri aveam, ce reach avea echipa si ce puteam promite la sponsori ca sa ne ajute sa ne indeplinim visul.

Asa am facut echipa WASD. Logitech este primul brand cu care am colaborat si cu care voi colabora o lunga perioada de timp de acum incolo.

Tin minte cat de greu imi era la inceput sa cer anumite chestii (bani sau periferice), pentru ca nu aveam nicio idee cat cere o organizatie. Asta ca pentru ca mereu am fost jucator si nu am vorbit prea mult cu conducatorii organizatilor din care am facut parte; m-a ajutat foarte mult Octavian Fulger de la WASD pe partea asta si tin sa ii si multumesc pe aceasta cale.

Acum 3 ani, era destul de greu sa faci rost de sponsori, pentru ca brand-urile erau cam reticente cand venea vorba de sponsorizat echipe de eSports. Acum insa, ei percep organizatorii si implicit jucatorii ca influentatori.

Si daca reach-ul jucatorilor este mare si prezentarile tale arata cel putin bine (si, evident, daca ajungi cel putin pe podium la un concurs mare), cu siguranta o sa reusesti sa gasesti branduri care sa te ajute.

Pare foarte complicat si nu vreau sa va mint, chiar este. Trebuie sa fii cel mai bun ca sa te caute lumea. Acum, la Nexus Gaming, am reusit sa fac cea mai buna echipa de League of Legends din tara cu rezultate destul de bune si in afara tarii.

Pe langa echipa de League of Legends am avut incredere in unul din titanii jocului Counter-Strike - anume  Catalin Ionut Stanescu - cunoscut ca si "BTN" si el a reusit sa formeze cea mai buna echipa de Counter-Strike: Global Offensive pe care a avut-o vreodata Romania, care pe mine personal, ma uluieste cat de mult au putut sa avanseze intr-un timp atat de scurt.

Pe langa cea mai buna echipa de League of Legends si Counter-Strike: Global Offensive, avem si o echipa de Overwatch care pana in momentul de fata a castigat absolut toate concursurile de la noi din tara si unii dintre cei mai buni jucatori de Hearthstone.

Pe aceasta cale imi face o mare placere sa le multumesc inca o data sponsorilor nostri: PC Garage, NVIDIA Romania, HyperX, Logitech, TP-Link si Pfanner Romania.

Cum ti-ai ales echipa?

Am un atasament emotional fata de echipa din care fac parte, Nexus Gaming. Nu multa lume stie, dar lucrez de aproape 2 ani la Nexus Gamers Pub, clubul de gaming din Bucuresti.

Desi nu vrea sa o recunoasca, sunt sigur ca fondatorul clubului, Alexandru Ion, a infiintat aceasta echipa si pentru ca i-am transmis eu dragostea pentru e-sports de-a lungul anilor.

Brandul unei echipe te poate face mai cunoscut, pentru ca toti fanii echipei vor deveni automat si fanii tai. De asemenea, o echipa te poate ajuta sa te concentrezi in totalitate pe joc si performantele tale, ocupandu-se de celelalte responsabilitati din viata ta de gamer.

Recomandari - gameri si jocuri

Andrei "Orome" Popa, George Daniel "Speedy" Savu, Emanuel "Emi" Ursachi si Gabriel "Gabano" Ciobotaru.

Momentan, imi petrec timpul liber jucand PlayerUnknown's Battlegrounds.

Bineinteles, prima dragoste nu moare niciodata si inainte jucam destul de des si Call of Duty 4 - ultimul concurs la care am fost a fost acum o luna - In Belgia, Antwerp, unde am reusit sa iau locul 5.

Planuri

Vreau sa duc aceasta echipa complet romaneasca cat mai sus posibil, si pentru asta trebuie in principal sa ma concentrez pe jocul meu individual, asa ca pentru mine urmeaza saptamani de antrenament, la finele carora as vrea sa ajung Master 300 LP.

Echipa Nexus Gaming are ca obiectiv pe termen scurt castigarea finalei Turneului National de League of Legends, iar apoi ne vom concentra atentia pe un turneu din Franta plin de echipe bune europene la care speram sa ne calificam.