![[Ce se-ntampla, Artule?] Luca Bulacu (WOPA): Am inteles ca exista aplicatii care iti genereaza logo-uri. Eu zic ca e momentul ca toata lumea sa se faca Art Director](https://media.iqads.ro/2017/04/poza-iq-ads-cover-850.jpg)
Adevarul e ca si eu a trebuit sa fac la un moment dat un afis (pentru Facebook) si mi-a placut cum a iesit. Pixlr FTW! Deci se poate. Asa ca haideti cu totii sa directionam artistic lumea. Acum e momentul nostru, cand tehnicile astea noi nu mai implica foi, creion, craft sau concepte de design. Ce, o poza de pe stock care pare mai cu vino-ncoa nu putem sa luam? Si textul cu un font oarecare ce-are? Da, cautati Agency FB. E ce trebuie.
Lasati-l pe Luca Bulacu (Creative Director, WOPA) care a invatat istoria fonturilor, a desenat o revista de mana si aproape a facut apoplexie de invidie cand a vazut primul Lurzer din viata lui. Ce-s standardele astea care cer timp, costa mai mult si sunt asa, mai complicate, parca trebuie gandite nitel mai mult si explicate mai departe? N-ati auzit de Canva? E fabrica de logo-uri acolo.
Rolul art-ului atunci si acum
Este acelasi. Nu s-a schimbat nimic in felul in care gandesti sa vizualizezi un concept. Asta, desigur, daca iti place sa gandesti inainte sa te apuci sa executi. Daca nu, nu-i problema. In epoca digitalizarii ai mult mai multe mijloace la dispozitie. Mai multe banci de imagini, poze mai ieftine, fonturi mai multe si template-uri free pe net. Ba mai mult, am inteles ca exista aplicatii care iti genereaza logo-uri. Eu zic ca e momentul ca toata lumea sa se faca Art Director.
Hello Stock
Pai conceptul e concept, indiferent despre ce epoca vorbim (deja ma simt batran). Tehnicile au evoluat, evident, si spre dezamagirea mea, in detrimentul gandirii si a momentelor alea cand stai in fata unei pagini cu creionul in mana. Am avut norocul sa invat in liceu, timp de 2 ani, fonturi si istoria lor. Lucru care m-a ajutat enorm ulterior.
Am facut, prin '93-'94, o revista de mana. Adica desenam de mana oglinda paginii, indicam prin patratele locul unde intra pozele pe pagina si calculam cat la suta reprezinta din layout (nici nu cred ca foloseam termenul asta) si alegeam fonturile si marimea lor la ochi, dintr-un catalog, incercand sa-mi imaginez cum o sa arate in forma finala pe pagina. Daca toate cele mai sus mentionate nu erau indicate cu exactitate, nu intra in DTP. Doi ani mai tarziu, am inceput sa fac layout-uri comerciale.
Adica decupam la propriu din reviste diverse personaje, scriam un headline de mana si desenam packshot-ul frumos, apoi le multiplicam la un copiator color, incercand sa la fac mai cool, crezand ca daca bag mai mult rosu din toner o sa arate mai bine. Ba chiar am stat o perioada fara computer in agentie. Vorbeam cu copywriter-ul pe concepte pana lesinam, desenam ad-uri de mana si apoi stateam in DTP sa le fac. Cand am vazut primul Lurzer, am crezut ca fac apoplexie de invidie.
In relatia cu modificarile succesive
Echidistanta. Evident ca incerc sa conving clientii ca versiunea agentiei e cea de care brandul pe care il reprezinta are nevoie. Dar daca clientul considera ca numele brandului marit cu 200% o sa rupa pe genunchi piata si ca in urma campaniei o sa treaca bulgarii Dunarea inot si o sa goleasca rafturile supermarketurilor, asta e. Dorm linistit stiind ca macar am incercat.
Artul la client
Pai, cred ca prezentarea la client e foarte importanta pentru un Art. Pai ce, Artii sunt muti? Adica, cine poate explica mai bine clientului un logo decat un Art? Sau de ce a ales un font cu serif? Sau de ce ilustratie si nu poza...?
Storyboardul exista. Forma lui poate ca a evoluat, dar rolul sau a ramas acelasi: transpunearea in imagini a unei povesti pe care speri sa o vezi filmata cat mai aproape de forma sa initiala si difuzata la TV.
S-a spus la FIBRA: art directionul e unul din elementele slabe
Din pricina miliardelor de motive pentru care aceste comentarii au fost facute, nu vreau sa comentez despre asta.
Craftul si designul concept la noi
Mai deloc. Sunt cateva agentii pe care le respect enorm si care se incapataneza sa demonstreze ca se poate si o fac foarte bine. Dar CRAFTUL si DESIGN-ul CONCEPT costa. Mult mai mult decat o poza de pe Dreamstime.
Un art direction misto
Imi plac foarte mult campaniile de la ING.
Pentru generatiile noi
Cu speranta ca vor sti ca exista mai mult de 3 fonturi pe lumea asta si ca o poza frumoasa virata in sepia nu este egala cu un concept, si cu nadejdea ca nu o sa-si doreasca sa demonstreze nimanui ca pot face un logo in 2 zile.
