Capitala României nu e stațiune, ci bazar, ring și scenă. Nu e un reper, ci o contradicție fermecătoare și cacofonică, spune Ștefan Liuțe, Strategy Director Storience, care a locuit 9 ani în București, iar din 2015 s-a mutat la Londra.
Sloganul lui pentru București ar fi o întrebare. Pentru că orașul oferă mai multe întrebări decât răspunsuri. Chiar și de la depărtare, lui Ștefan îi plac multe lucruri în București. Mai puțin unul: mult prea răspândita acceptare a urâtului și a mizeriei, materiale și umane.
Inițiativa primăriei
Nu am văzut vreodată, acum sau în trecut, ca Primăria să aibă competențe reale de management de brand. De aceea, mă abțin să calific inițiativa și brieful.
Ca fost cetățean al orașului pot însă să-mi reamintesc despre probleme mult mai importante decât un logo. Dacă s-ar investi în rezolvarea acestor probleme (relația administrației publice locale cu cetățenii sau transportul public, de exemplu), brandul București ar avea mult mai mult de câștigat, cred eu.
Identitatea Bucureștiului
Bucureștiul nu are vocația temeiniciei și a monumentalității. Dacă îi citim istoria, vedem că el s-a învățat să facă față vremurilor aplecându-se sub vânt, lăsându-se pârjolit de foc și de nebuni și ignorând o mare parte din ceea ce înseamnă urbanitatea occidentală.
Pe de altă parte, orașul acesta a reușit să atragă extremele umane, iar cine a vrut să aibă parte de cele pozitive a avut întotdeauna de unde alege.
Cum ai vinde Bucureștiul
Nu m-am gândit niciodată serios cum aș vinde Bucureștiul. E o temă mult prea complexă pentru a fi abordată ca divertisment, superficial.
Orașul nu înseamnă doar o poveste de o noapte, ci poate un an întreg de povești. Ideea de răscruce și de deschidere permanentă ar putea să lege aceste povești.
Răscrucea și înțelepciunea care se formează acolo, cugetând nu despre una ci despre mai multe lumi, toate mereu aproape, toate în concurență și toate în schimbare.
Ideea
E greu să identifici un concept pentru identitatea de brand a Bucureștiului fără să te bazezi pe un studiu dedicat, actual și serios.
Poți cel mult să speculezi, iar atunci ideea pe care o dai e mai mult despre tine decât despre oraș - asta am făcut adineaori când am menționat răscrucea și deschiderea.
Targetul
Bucureștiul vizează clar un public activ social, economic și cultural. Capitala României nu e stațiune, ci bazar, ring și scenă. Nu e un reper, ci o contradicție fermecătoare și cacofonică în același timp.
Cred că e un oraș pentru oameni nerăbdători, care nu se tem de excese (de muncă, de distracție, de ardei iute și așa mai departe).
Sloganul
Cred că ar fi o întrebare – orașul oferă mai multe întrebări decât răspunsuri și asta e parte din farmecul lui, cel puțin pentru unul ca mine.
Puncte tari
Ca puncte tari, aș promova eclectismul, vitalitatea și apetitul pentru progres, toate trăsături vechi de sute de ani, dar la fel de actuale și acum.
Diferențiere
Printr-un foarte bun raport preț/calitate în industriile creative. Dar mai e mult până să se întâmple asta.
În București
Am locuit nouă ani în București, din 2006 până în 2014. Din 2015 locuiesc în Londra.
Ce îți place, ce nu îți place
Îmi place eclectismul aproape nerușinat, vitalitatea și zarva. Îmi plac oamenii mulți și diferiți, cu vieți, minți și vise care nu seamănă între ele.
Îmi place foarte mult istoria orașului, de care cred că voi fi fascinat toată viața. Nu-mi place mult prea răspândita acceptare a urâtului și a mizeriei, materiale și umane.
Bucureștiul tău secret
Nostalgic, precum cartierul armenesc și cel evreiesc (cât mai există din ele), sau precum rămășițele cartierelor rase de Ceaușescu (Izvor și Uranus). Sau ca intrarea Eliza Zamfirescu-Leonida într-o seară caldă de vară.