![[Un brand pentru Bucuresti] Strazile lui Predu, printre cei 3 milioane de oameni care incearca sa nu se omoare unul pe altul](https://media.iqads.ro/2017/04/16901479-10210859169109007-1943847371-n-cover-850.jpg)
Cum vii pe Drumul Binelui, o iei la dreapta pe strada Consumului sau la stanga pe Veseliei, o tii tot inainte, pe Fierbinti sau Fetitelor, si, chiar daca te tenteaza Fosta Taranului, tine-o tot inainte, spre Strada Diamantului. Acolo sta si viseaza Adrian Preda, Creative Director at Friends\TBWA, nascut si crescut in Bucuresti, pe West Coast: Drumul Taberei, Moghioros, Bucla.
Predu ne plimba prin Bucuresti, printre logo-uri, identitati, primarie, iepurasi, cruci, postcomunism, spaga si trafic, si ca sa nu ne ratacim intre ura si iubire, ne face o harta exacta, cu poze. 10 imagini, 10 destinatii, 10 feluri de a zambi.
Initiativa primariei
Initial mi s-a parut o idee buna, dupa care mi-am adus aminte cine e clientul si m-am calmat. Brieful „sa facem ceva frumos, sa placa la lume” nu poate duce decat la o oroare conceptuala si grafica. Cine are curaj sa parieze ca noul logo al Bucurestiului va avea o cruce mare pe el?
Daca nu ma credeti, ganditi-va la sufrageria doamnei Primar General. Daca asa arata cel mai intim mediu din viata domniei sale, imi dau seama cum va arata propunerea aleasa de logo al Bucurestiului.
Sau scenele din Piata Constitutiei, izvorate din imaginatia unui Lewis Carroll pe mescalina, primite cu aplauze de sustinatorii dansei: „Felicitari pentru initiativele dumneavoastra, Doamna Primar General. Aduce-ti de Sarbatori, bucurii in sufletele noastre. Sarbatori le pascale sa va aduca sanatate, bucurii si multa fericire!!!”
Identitatea Bucurestiului
La inceputul secolului trecut, strabunicul sotiei mele a venit in Bucuresti. Avea de ales intre doua zone ale Bucurestiului: Cotroceni sau Uranus. A ales Uranus, pentru ca nu voia sa stea in Cotroceni, „in mahala”.
Mi se pare fascinant ca una dintre cele mai fumoase si elitiste zone ale Bucurestiului era pe vremea aia „mahala”. Inutil sa spun ca a tras batul scurt, casa a fost demolata, impreuna cu alte sute de case istorice, pentru a face loc monumentului grandomaniei si prostului gust numit Casa Poporului.
Intr-o suta de ani Bucurestiul s-a extins intr-un ritm incredibil, ajungand un monstru urbanistic. Cu o strategie de dezvoltare a autoritatilor locale similara cu cea a unui copil de doi ani care joaca Monopoly, cu zero viziune la proiectele de infrastructura, sufocata de spaga, capitala isi merita locul 108 in topul Mercer al calitatii vietii.
Ar trebui sa fie un „melting pot”, un creuzet unde sa fuzioneze toate lucrurile bune aduse de oamenii veniti din toata tara. Si totul sa sublime intr-o capitala moderna, interesanta si eleganta.
Dar pana atunci, suntem trei milioane de oameni care incearca sa nu se omoare unul pe celalalt in trafic.
Cum ai vinde tu Bucurestiul
Bucurestiu nu are nici un superlativ. Nu e nici cel mai mare, nici cel mai traditional, nici macar cu viata de noapte cea mai tare. Alte capitale europene sunt la ani lumina in fata lui.
Nu stiu cum l-as promova. Poate ca as alege un atribut adevarat, dar suficient de generic. Sa zicem „cel mai interesant oras din Europa”.
Ideea
Intr-o varianta utopica, in care as fi Primar General cu Putere Totala, as transforma Bucurestiul in Amsterdamul estului.
Evenimente culturale, Disneyland/WB world, concerte, casinouri, as legaliza iarba si prostitutia etc. Ca Bender, din Futurama.
Targetul
Un sendvis, ca la carte: jos pustime, backpackers, hosteluri. La mijloc familii cu copii, ca escala pentru litoral. Sus batrani bogati, gata sa sparga sume impresionante pentru a se distra.
Sloganul
„Bucharest. All you can think of.”
De cand locuiesti in Bucuresti
Sunt nascut si crescut aici. West Coast: Drumul Taberei, Moghioros, Bucla.
Ce iti place, ce nu iti place
Am o relatie de love & hate. Mai mult hate, cu un pic de love.
Il iubesc pentru ca e orasul meu, imi place ca intotdeauna ai ce face in el, ca gasesti mereu lucruri noi si interesante.
Il urasc pentru ca e jegos, sufocant, populat de oameni nervosi care nu stiu sa zambeasca. Si care, probabil, nu au scrumiere in masina.
Te-ai gandit sa te muti?
Da, insa nu celebrul downgrading de casuta la munte, cu turma de mioare & cosit de iarba. Nu de alta, dar nu cunosc absolut nimic despre oi si sunt aproape convins ca mi-as taia un picior daca as incerca sa folosesc o coasa.
Daca plec de aici, o voi face undeva tot in Uniunea Europeana, dar intr-un loc unde nu exista ideea de iarna. Grecia suna interesant. Sau poate Caraibele Olandeze, in Aruba.
Bucurestiul tau secret
Bucurestiul meu secret nu exista in universul asta. Este un oras ucronic si este capitala unei Romanii care nu a cunoscut ocupatia sovietica din 1945 si comunismul ce a urmat. Este urmasul Micului Paris, o capitala moderna si cosmopolita.
Este orasul in care turistii straini vin nu pentru a vedea monstrul oribil numit Casa Poporului, ci pentru a se bucura de arhitectura caselor din Uranus. Un oras SF, stiu, dar unul foarte misto...
