[Diaspora Times] ”Emigrantul” bilunar din Italia împlinește 4 ani. Cristi Merchea: Atât ediția tipărită, cât și online-ul sunt finanțate din publicitate

Și, ce ziare mai cumpărați de la chioșc? Pe ce reviste sau almanahe printate-n multă culoare vă încumetați să mai dați banii? Haideți să vă facem o recomandare în această privință. Dacă vă aflați din întâmplare prin Italia, pe la vreun verișor sau pur și simplu să vizitați Colosseum-ul, uitați-vă în jur după ”Emigrantul”.

Nici măcar nu trebuie să scoateți euroii din buzunar, pentru că ziarul se distribuie gratuit în Italia. Apare de două ori pe lună, iar numărul de exemplare este de 10.000. Un lucru interesant este că deși a fost creată și ținută pe piață îm mod benevol de contributori, ”Emigrantul” a avut, totuși, un partener important. Este vorba de un depozit en gros. Ați citit bine. Depozitul en gros Sibiana din Guidonia (Roma) a sprijinit financiar și logistic redacția.

Am stat de vorbă cu directorul editorial al publicației, Cristi Merchea, care ne-a spus care a fost traseul său, dar și al ”Emigrantului”. În prezent, bugetul ziarului este asigurat exclusiv din publicitate. Era vorba să primească niște bani și de la Departamentul Politici pentru relația cu Românii de Pretutindeni, după un concurs câștigat, însă banii n-au mai ajuns. 

Povestea de la început

Hm, povestea plecării mele din România e lungă și face obiectul unor cărți de aventuri. Am încercat să emigrez  în 1992 și, definitiv, în 1993, trecând clandestin frontierele Poloniei, Germaniei, Franței și Italiei. Ulterior, m-am reîntos și tot clandestin am plecat. De patru ori.

În 1990 am lucrat pentru un an de zile la două din ziarele locale din Vrancea, ieșite imediat după revoluție: „Viitorul” și „Glasul tineretului”. Apoi am plecat la săptămânalul „Expres Magazin” al lui Ion Cristoiu. De acolo am decis să plec în Italia.

Începusem să urmez și cursurile facultății Petre Andrei, dar era mai tentantă Italia. Eu sunt absolvent al Liceului Economic din Focșani, profilul filologie-istorie.

Italia înseamnă un sfert din viața mea, cu o mică pauză în România între 2007-2009 iar ea a însemnat privațiuni, muncă multă, aventură, depărtare de casă, de cei dragi, umilințe dar și realizări. Am trecut prin multe sectoare, de la bar și restaurant, la tipografii, redacția unui ziar de anunțuri, o școală de calculatoare, apoi construcții și, din 2014, ziarul Emigrantul.

La treabă!

Anul 2014 era unul în care Italia se afunda într-o criză tot mai acută din care nici astăzi nu a ieșit. Am decis, cu alți amici, să facem o asociație și, în cadrul acesteia, să  avem un organ de informare.

Prin 2002 ia ființă la Roma și un ziar al românilor, „Gazeta Românească”, finanțat de Western Union. Am lucrat și acolo vreo câteva luni. Ceva experiență aveam așa că am decis să facem ”Emigrantul”.

Ulterior, echipa inițială s-a destrămat, dar proiectul îmi plăcea, așa că am continuat. Cu foarte multe sacrificii. Numele „Emigrantul” a venit tot căutând; am zis că, indiferent ce și cum am face, tot asta rămâne imaginea noastră pentru ei, italienii.

În plus, încă de la început am ales o formă grafică deosebită, o paginare bună și o hârtie de calitate și, ce era mai important, distribuție gratuită. Românii nu cumpărau „Gazeta Românească” și nici alte ziare. Am plecat pe tipărit și abia după mai bine de un an am dat drumul la site.

Coordonate

Ziarul apare o data la 15 zile tipărit, color, 16 pagini, 10.000 de exemplare. Are și o pagină online, emigrantul.it și o pagină de Facebook cu peste 32.000 fani. Atât ediția tipărită, cât și online-ul sunt finanțate din publicitate.

Dacă în primii ani situația a fost destul de dificilă, ulterior marile companii și-au făcut apariția pe paginile noastre: Wind, Money Gram, Vodafone, Digi, Banca Transilvania, Saiz Tour, etc.

Ziarul a apărut ca o publicație a Asociației Socio Culturale Emigrantul și a avut ca director responsabil pe jurnalista Monica Maggi, așa cum cere legea presei din Italia care prevede conducerea de către un jurnalist înscris în Ordinul Jurnaliștilor.

Din 2016 el a trecut la Editura Diaspora din România, cu sediul la Țifești, Vrancea, dar distribuția se face în continuare în Italia.

Unul din partenerii noștri importanți, cel mai important mai ales în primii doi ani, a fost depozitul en gros Sibiana din Guidonia (Roma) care ne-a sprijinit financiar și logistic și a crezut în proiectul nostru.

Publicația are colaboratori voluntari în Italia, care ne trimit materiale  și informații din zonele lor. Avem un acord de reciprocitate și colaborare cu Agerpres pentru care suntem corespondent oficial în Italia precum și cu alte publicații din țară, Spania, Grecia.

Primim comunicate de la Ambasada României la Roma, Academia Română din Roma, asociațiile care operează în Italia sau cluburile literare, societăți comerciale etc.

Workflow

Comunitatea românească din Italia, cea mai numeroasă dintre cele străine dar și cea mai numeroasă din afara granițelor țării (1.152.000 rezisenți în 2015 - raportul IDOS), are și subiecte multiple: de la cazuri negative, la activități culturale, sportive, literare, la evenimente organizate de instituțiile statului român în Italia, la realizările deosebite ale celor din Peninsulă.

Deținem supremația în orice domeniu aici și, deci, e de muncă: primul copil născut în Italia în 2015 român, primii elevi străini în școli ca număr și rezulate bune, cei mai mulți studenți străini de origine română, cele mai multe firme din cele străine sunt românești (49.000), cei mai mulți delicvenți străini în pușcării, cei mai multe accidente de muncă și mortale, cele mai multe taxe plătite statului italian, cele mai multe îngrijitoare, etc.

O altă parte a politicii ziarului a fost promovarea excelențelor românești, a românilor dar și italienilor corelați României, care s-au distinsi cu ceva, care au contribuit la buna imagine a noastră peste hotare. Astfel, am acordat prima pagină exclusiv persoanei respective cu imaginea pe toată suprafața, așa cum apare pe cunoscuta Time.

Descoperirea și promovarea talentelor, a copiilor cu aptitudini și rezultate deosebite, a românilor cu afaceri care au reușit departe de casă, a scriitorilor, pictorilor, sculptorilor și tuturor celor care fac ceva deosebit.

În colaborare cu Academia Română din Roma am realizat expoziții și evenimente care au pus în valoare talentul unor conaționali, inclusiv al celor pe care i-am descoperit în țară.

Provocări

În primul rând, bugetul, pentru că publicația se autofinanțează și nu are venituri nici guvernamentale și nici de la alte instituții. În 2014 am câștigat o finanțare printr-un proiect depus la DPRRP (Departamentul Politici pentru relația cu Românii de Pretutindeni) dar au „uitat” să ne mai dea și banii.

Așa că am continuat așa cum o făceam și înainte, mai ales că multe dintre companiile românești sau italienești interesate de comunitatea noastră și-au arătat interesul de a fi prezente în pagini sau pe site.

Imposibiliatea de a face o distribuție capilară a publicației pe întreg teritoriul Peninsulei din cauze obiective este o altă problemă

Apoi, dezinteresul statului român și al organismelor de competență românești pentru o astfel de activitate, pentru sprijinirea mass-mediei românești de peste hotare.

Promovarea ”Emigrantului”

Pe parcursul a doi ani, 2014-2015 am organizat multe evenimente, cu ajutorul multor parteneri economici români dar și străini, unde au fost implicați și au participat mii de români.

Foarte multe dintre evenimentele, în special din Roma și centrul Italiei, au partener media și ziarul nostru sau suntem invitați și scriem despre ele.

Avem o pagină Facebook foarte activă, interacțiunile din site-ul ziarului cu alte publicații sunt elemente de promovare.

”Emigrantul” se găsește și în multe magazine românești, la evenimentele organizate de români sau în microbuzele companiilor de transport (ex. Transfero) care duc sau aduc românii spre casă.

Audiența

Publicația se adresează în special românilor din Italia dar nu numai. Potrivit datelor Google analitycs și Facebook, aproape 40% din cititori sunt din România, interacțiunile cu cei de acasă fiind frecvente.

Dorința noastră cea mai mare ar fi aceea de a furniza cât mai multe informații utile celor plecați departe de casă, de a crea o echipă cât mai mare care să acopere un teritoriu foarte vast, cum e cel al Italiei, și de ce nu, de a influența întoarcerea acasă, într-o țară pe care ne-o dorim stabilă, prosoperă, care să funcționeze corect, „ca afară”.

Alte planuri?

În luna februarie vom scoate pe piață, tot gratuit, un ghid al românilor din Italia. "AHA - Ghidul românilor” care, în 118 pagini, va furniza informații utile din foarte multe domenii pe care românii din Peninsulă le vor putea avea la îndemână. El va avea format redus, 10x15 cm, va fi tipărit în 30.000 exemplare, distribuit.

 În aprilie vom organiza Festivalul Emigrantul, odată cu aniversarea a 4 ani de la înființarea ziarului.