Dupa o ploaie de bid-uri pe Elance, Daniela Chereches (Sosa) a prins un prim commission in care trebuia sa deseneze drone si avioane pentru o carte de specialitate din SUA. Si-a batut capul cateva saptamani bune cu vectorii aia. Acum rade cand se gandeste ca era treaba doar de o zi.
Dar, ca sa vedeti cat de nebanuite sunt caile vietii, Daniela noastra implineste nu mai putin de 6 ani de freelancing - cu work pentru clienti din State si Europa de Vest -, desi initial voia sa fie interpret de conferinte pentru Consiliul European. Declicul ei spre desen si character design vine din Japonia si se numeste Sailor Moon. Se trezeste de multe ori facand ba un autoportret, ba un challenge cu tematica, ba un proiect pentru client character based.
Daca va intrebati, primul si singurul job in domeniu a fost la o companie clujeana de game development, unde a stat 3 ani. La fel ca tot mai multi creativi, Daniela a ales imprevizibilul in locul salariului lunar.
Daniela, pe cand era in deriva
Am avut un parcurs destul de sinuos pana sa imi dau seama ca vreau sa fiu ilustrator. Sunt autodidacta, nu am studiat niciodata grafica intr-un cadru formal.
Am facut Facultatea de Litere in Cluj (convinsa ca vreau sa fiu traducator) si apoi am facut un master in engleza, “International Business Management”, care parea o continuare logica la ce studiasem pana atunci.
De fapt imi doream sa fiu interpret de conferinte (pentru Consiliul European chiar!), dar printr-o intorsatura ciudata de situatie mi-am dat seama ca nu pot si atunci planul de viata pe care mi-l imaginasem inca de la inceputul liceului a cazut.
Asa ca in primul an de master eram in deriva si nu stiam ce voi face. Eu desenam dintotdeauna, dar nu m-am gandit niciodata ca as putea lucra in domeniul acesta. Am fost convinsa ca va fi mereu un hobby si eram multumita asa.
Dar dupa ceva timp, am primit o oferta sa fac coperta unui volum de poezii si cred ca acela a fost momentul cand mi-a venit ideea ca as putea lucra ca ilustrator. Asa ca am inceput sa fac mici proiecte ca freelancer si desi mergea greu, am facut asta 2 ani, iar la sfarsitul masterului (pe care l-am continuat din inertie, caci era clar ca nu ma mai ajuta) m-am angajat la o firma din Cluj ce facea jocuri, unde am lucrat 3 ani. A fost primul si singurul meu job.
Cu digitalul inainte
Desenez de cand ma stiu. Cred ca m-am apucat pe la 7-8 ani, ma uitam la Sailor Moon si apoi eu si sora mea desenam personajele. Mai mult copiam de fapt (tehnica trasarii conturului pe geam…) dar de atunci nu m-am mai lasat de desenat.
Am trecut destul de repede la digital (acum lucrez numai digital), bajbaiam prin Photoshop pe la 14 ani, iar in liceu mi-am luat o tableta grafica si am inceput sa postez online, pe Deviantart.
Character designul nu a fost o alegere constienta, probabil ca tot de la Sailor Moon a pornit, imi placea sa desenez fete intitial, apoi am trecut printr-o perioada in care ma desenam pe mine, si in felul asta m-am obisnuit sa desenez oameni. Cum nu aveam nicio intentie comerciala, desenam ca sa ma exprim si oamenii pareau cei mai potriviti pentru asta. Nici acum nu prea desenez altceva, nu ma pricep la environments, nici la graphic design nu prea, cel mai mult imi plac personajele.
Stiluri si inspiratie
Chestia cu stilurile are doua taisuri. Pe de o parte cred ca e bine ca sunt maleabila, pot face lucrari destul de diferite ca stil - de la acuarele la flat vector - si asta ma ajuta sa am mai multi clienti. In afara de avantajul acesta comercial, e fain si ca pot sa-mi adaptez stilul in lucrarile personale - nu toate ideile care imi vin pot fi exprimate in acelasi fel, pentru unele ilustratii merge mai bine acuarela, pentru altele inking, etc.
In general, ilustrez carti pentru copii, dar cand vreau sa ilustrez ceva mai serios, pentru mine, trec de la stilul naiv la ceva mai stilizat, un pic mai realist. Si cum scopul ilustratiei e sa pui pe hartie ceva ce ai in minte, ma gandesc ca e bine sa fii cat mai versatil, mai ales daca nu ai o minte foarte consecventa.
Pe de alta parte mi se intampla sa am blocaje destul de mari cand ma apuc de ceva, tocmai pentru ca nu stiu ce stil sa aleg. Niciunul nu imi vine mai natural ca altul, asa ca patesc sa ma uit la foaie si sa nu stiu cum sa incep. Daca as avea stilul meu specific nu as avea dilema asta.
Si bineinteles mai e si problema ca nu fac ilustratii usor de recunoscut tocmai pentru ca nu mi-am format un stil anume. Probabil ca in timp o sa se contureze ceva specific mie, dar momentan nu ma pot hotari pe nimic anume.
Ilustratorii mei preferati reflecta si ei faptul ca imi plac stiluri foarte diferite, o sa mentionez aici numai cinci: Rafael Mayani, Pascal Campion, Sibylline Meynet, Lorena Alvarez Gomez, Teagan White.
Freelancer de 6 ani
Am inceput cu freelancing-ul in primul an de master, deci acum 6 ani. Primul proiect l-am primit pe Elance, dupa saptamani de licitat la diverse proiecte si niciun rezultat. Trebuia sa desenez niste drone, avioane si elicoptere pentru un client din SUA care scria o carte despre aparate de zbor.
Acum cand ma gandesc cum am lucrat imi vine sa rad - trebuia sa le fac vector dar nu stiam mai nimic. M-am chinuit mult cu Adobe Illustrator si pana la urma le-am facut, dar imi dau seama ca m-am complicat foaaarte tare. Cu ce stiu acum cred ca le-as termina intr-o zi, atunci mi-a luat saptamani intregi. Dar colaborarea a fost foarte buna si am prins un pic de incredere sa continui.
In timpul masterului nu am lucrat mult, cate un proiect pe luna in general, si destul de prost platit. Nici nu aveam nu stiu ce abilitati, ce-i drept. In ziua cand am terminat masterul m-am si angajat, dar am continuat si cu freelance-ul un timp.
Pe atunci colaboram cu o editura din Cluj, dar era greu si obositor pentru ca lucram cand veneam de la birou si in weekend, si ajungeam sa detest desenatul, pentru ca numai asta faceam. In 2016 am hotarat ca e timpul sa trec de tot la freelance, asa ca in septembrie mi-am dat demisia si de atunci sunt freelancer full-time.
La masa de lucru
Lucrez de acasa, ceea ce are mai ales avantaje dar si cateva dezavantaje ascunse. Biroul meu probabil ca va parea destul de dezamagitor, nu prea arata a birou de ilustrator. E minimalist, sa zicem - tin pe el numai ce e util: calculatorul, tableta, carnetele unde notez si mazgalesc si cam atat.
Si o planta care nu o duce prea bine. Candva sper ca voi avea un atelier al meu, cu ilustratii peste tot, plante multe, carti si multa lumina - genul de birou pe care il gasesti pe Pinterest.
Blocajele
Heh, blocaje? Nu patesc niciodata! Glumesc. Nu patesc des din fericire, dar unele sunt chiar dramatice. Am momente cand ma indoiesc profund de mine si de faptul ca lucrez in domeniul potrivit. Sau cand pur si simplu nu mai stiu sa desenez si tot ce fac iese urat. Mai patesc uneori sa nu mai suport desenul si as face orice altceva.
Mai ales ca e si hobby-ul meu, deci dupa ce termin de lucru (adica de desenat…) poate ilustrez ceva pentru mine, apoi intru pe Facebook si am numai ilustratori si ilustratii in feed si uneori ajung la o suprasaturatie groaznica si nu mai vreau sa aud de desenat.
Ce fac? De obicei renunt pur si simplu daca vad ca nu iese nimic. O las moale cateva zile, fac lucruri cat mai diferite, ies din casa (foarte important!). Si incet-incet imi revin si apoi simt ca explodez daca nu desenez iar ceva.
Ajuta si sa ma uit la lucrarile altor ilustratori - dar uneori efectul e invers, ma inhiba foarte tare si mi se pare ca nu o sa fiu asa buna niciodata.
Recomand altor ilustratori ce trec printr-un blocaj sa faca ceva ce le place - fan art, de exemplu. Sau ceva din zona lor de confort, ceva ce le iese bine, oricat de simplu ar fi. Sau, cum ziceam mai sus, sa incerce un character design challenge daca le place tema.
Cele mai misto doua lucrari: personala & pentru client
Dintre lucrarile personale, cred ca cel mai mult imi place calendarul.
Ideea din spatele lui imi place mult - o impletire de fantastic cu banal, de lucruri absurde in situatii familiare. Sunt destul de multumita si de realizare, ceea ce se intampla rar.
Dintre lucrarile pentru clienti cred ca cel mai mult imi place cartea la care lucrez acum, e o poveste draguta despre o zi din viata unui baietel cu o imaginatie foarte activa - imi aminteste un pic de mine si jocurile pe care le inventam cand eram copil.
Un proiect de dus la capat
Mi-ar placea sa ma tin de un challenge lunar - de exemplu Inktober sau 36 days of type. Mi-as exersa si tehnica si disciplina, ar fi util. Dar pana acum nu am reusit - munca pentru clienti e mereu prioritara si uneori nu imi ajunge timpul nici pentru ei.
Pe de alta parte, timpul o sa fie mereu acelasi. Nu o sa apara timp in plus vreodata - din contra - deci trebuie pur si simplu sa o faci, nu sa astepti momentul potrivit, pentru ca nu e niciunul.
Dar in schimb, am mai participat si la competitii online. De exemplu: Character Design Challenge e o comunitate online de ilustratori unde lunar se propune o tema si fiecare poate crea un personaj si il poate posta pe pagina lor.
Sunt sute de postari si exista si un juriu care alege 3 castigatori. E relaxant si distractiv. Din cand in cand mai particip si eu, atunci cand imi place tema in mod special. Luna trecuta am participat pentru ca tema era Harry Potter, si daca tot am facut un personaj pentru challenge, am zis sa fac o mica serie pentru mine, asa ca pana la urma am facut 3 personaje.
E si un mod bun de a te promova, lucrarea e vazuta de sute de alti artisti. Ajuta si cand vrei sa desenezi ceva dar nu ai deloc inspiratie; daca e o tema faina iti vin idei.
Am mai participat si la Playing Arts cu un design pentru 9 de romb.
Promo
Nu prea ma promovez. Postez ce lucrez, cam atat. Mi-am facut recent cont pe Instagram si in rest pun pe Behance si Facebook si astept sa fiu descoperita :)
Mi-am promovat de vreo 2 ori pagina pe Facebook, contra cost, a fost destul de eficient. Sunt retinuta cu promovarea, de teama sa nu fiu agresiva si sa spamez. Nu prea imi dau seama care e limita dintre lauda si promovare si in general ma simt prost sa dau share la ce am postat.
In Aprilie o sa merg la targul de carti pentru copii de la Bologna si cred ca o sa fie cea mai eficienta promovare de pana acum.
Despre clienti
Lucrez mai ales pentru clienti din SUA sau Europa de Vest. O parte ii gasesc pe site-uri de freelanceri, o parte ma gasesc ei pe mine din recomandari sau imi descopera portofoliul.
Pentru clienti romani am lucrat foarte rar spre deloc. Nu in mod intentionat, ci pur si simplu asa s-a intamplat.
In general am avut experiente bune, majoritatea sunt rezonabili si prietenosi, colaboram bine. Exceptiile au fost putine si m-au ajutat sa imi creez un filtru destul de bun - dupa cateva conversatii deja stiu daca vreau sa lucrez cu acel client sau nu. Esential e sa stie ce vor, altfel o sa incerce sa afle pe timpul ilustratului, ceea ce e frustrant si e o afacere proasta in general.
Odata cu brieful: bugetul si fluxul de modificari
Surprizele cele mai mari le-am avut legat de buget. Citesti un brief detaliat - sa zicem o carte pentru copii - si apoi ajungi la buget si esti pur si simplu surprins. Cred ca munca de ilustrator e in continuare destul de neinteleasa, e un job ca oricare altul - cere timp, efort, energie si in plus si inspiratie.
Mai e bineinteles si genul de brief care insista pe faptul ca e o treaba foarte simpla si daca esti un ilustrator bun, nu iti ia mai mult de cateva ore - o presupunere gresita. Sau clasicul argument - “buget mic, dar expunere grozava, lucrez in marketing, o sa te recomand”, etc.
Modificarile sunt partea neplacuta a jobului - mai ales cand clientul isi da acordul pentru ceva si apoi se razgandeste. Cred ca cea mai absurda modificare a fost sa schimbam dimensiunea cartii, cand era aproape gata - lucru imposibil, pentru ca noua dimensiune era mai mare, nu mai mica… in cele din urma nu a fost cazul, dar cand am citit mailul m-am panicat un pic.
Planuri de viitor
Momentan lucrez pentru doi clienti - sunt pe cale sa termin o carte pentru o autoare din Germania si in paralel fac niste autocolante pentru camere de copii pentru un business din Spania.
Imi place libertatea pe care mi-o ofera viata de freelancer si nu vreau altceva acum. Mi-ar placea sa lucrez cu o agentie sau o editura mare, dar inca ma bucur de diversitatea proiectelor pe care le iau si nu vreau sa fac numai un anumit tip de ilustratie.
Incotro cu proiectele personale?
Chiar zilele trecute mi-a venit o idee pentru un nou proiect personal, niste ilustratii despre feminitate, dar intr-un mod amuzant si sincer. Un fel de instantanee din viata de zi cu zi a fetelor si femeilor.
Dar acum ca l-am mentionat probabil ca nu o sa se intample niciodata xD
