In aprilie 2016, Facebook dadea la liber API-ul pentru chatbot. Imediat dupa, CNN si Business Insider erau printre primii publisheri care lansau versiunile lor de roboti pentru stiri direct pe Facebook Messenger. Printre primele branduri de la noi care au adoptat rapid platforma a fost Rowenta, in septembrie 2016. Primul chatbot de stiri de la noi a fost cel al AGERPRES. Au lansat mai intai versiunea in engleza pe 30 noiembrie, la un eveniment ONU din New York. Cea in romana era publica pe 11 decembrie.
Constantin Barbu e responsabil de robotul AGERPRES. A lucrat cu o echipa de 8 oameni, de la agentia de presa. Mai colaborasera in 2013, la rebranding. Lucrand si discutand despre formate si canale de distributie noi pentru continut, au ajuns la ideea de a lansa un Innovation Lab, care sa testeze cele mai noi tehnologii existente si sa elaboreze strategii noi de productie si distributie de continut. Intre timp, in afara, chatbotii deveneau tot mai populari. Legatura s-a facut imediat.
Robotul functioneaza pe baza de cautare: ii dai un cuvant cheie si el iti afiseaza, din baza de date, cele mai recente 9 stiri pe subiectul respectiv. Poti sa te si abonezi si sa primesti zilnic o selectie de cele mai importante stiri sau sa primesti notificari pentru un anumit subiect. La o luna de la lansare, are aproape 1.000 de utilizatori. Din ce a observat pana acum echipa, cei mai multi il folosesc cand un subiect de tip „breaking news” e in plina desfasurare.
Dincolo de fix-urile si functiile noi, Constantin ne mai zice si despre locul unui chatbot pentru stiri in vreme de fake news. Pe scurt:
Informatia de buna calitate este adesea tinuta in spatele unui paywall, deci nu poate fi partajata foarte usor, in timp ce informatia de calitate discutabila foloseste cele mai noi tehnologii de pe piata pentru a se viraliza. Presa profesionista se adapteaza, iar ca furnizor de continut pentru media, AGERPRES are datoria sa inteleaga in profunzime fenomenele din piata.
Experiente in online-ul romanesc
Am inceput la HotNews in redactie in 2010, intr-o perioada in care era unul dintre cele mai bune locuri de munca din presa, din punct de vedere al tehnologiei. Erau aproape singurii care faceau materiale interactive si continut complex pentru web. Era perioada de dupa ce au lansat „A venit urata”, care inca arata bine si aproape 10 ani mai tarziu.
In 2011, am propus publisher-ului sa facem un site de lifestyle nou, ideea a fost acceptata si am lansat StyleReport.ro. A fost un playground fantastic, am invatat enorm de multe despre structuri de continut si productie multi-media. In paralel, cu o echipa extrem de capabila, am implementat la HotNews mai multe produse vizuale noi, de la infografice la microsite-uri interactive si mult video.
In 2013, am plecat la Smartlink Communications, unde am reusit sa atragem clienti institutionali foarte mari, inclusiv World Economic Forum si World Bank.
Am creat mai multe microsite-uri pentru rapoartele WEF si pentru intalnirea anuala de la Davos, am creat destul de multe animatii, iar printre clienti s-a aflat si AGERPRES.
Formarea AGERPRES Innovation Lab (AGIL)
In 2013, am participat la rebranding-ul agentiei, iar apoi am tinut legatura. AGERPRES a avut destul de multe proiecte noi in ultimii ani, dar cred ca cel mai interesant (si rar vazut) a fost digitizarea arhivei foto, din 1927 pana in prezent.
Au existat mai multe expozitii offline cu imagini din arhiva, dar online aproape nimic, asa ca in octombrie le-am propus sa facem un proiect prin care sa scoatem in fiecare zi o imagine din arhiva si sa o postam pe Facebook. E o baza de date de aproape 100 de ani, tot continutul propriu, iar mare parte din imagini nu au mai fost publicate de decenii, e impresionant de lucrat cu ea.
De aici, am inceput sa discutam despre continutul public care exista deja si despre care ar fi posibilitatile de extindere spre formate si canale de distributie noi. Asa a venit ideea de a porni un Innovation Lab, care sa testeze cele mai noi tehnologii existente si sa elaboreze strategii noi de productie si distributie de continut.
Publicul principal pentru AGERPRES este format mai ales din alte institutii de presa, deci nevoia de a oferi cele mai noi tipuri de produse este parte din ADN-ul agentiei. AGERPRES nu e la prima tranzitie tehnologica majora, exista continuitate din era telegrafului, deci deschiderea fata de nou e mare.
Cat despre functionarea (mea) la distanta, remote e un termen relativ - mai ales in cadrul unei agentii de presa. Lucrul cu reporteri si corespondenti creaza o structura care poate sa integreze oameni de oriunde foarte usor. Cat timp avem Slack si Skype nu exista impedimente reale.
Echipa proiectului
Nu exista one man shows decat extrem de rar si AGIL nu e unul dintre ele.
Avem o echipa de 9 oameni, 8 interni AGERPRES. Oameni care stiu deja foarte bine agentia si toate produsele, plus canalele de distributie actuale, partenerii din media, publicurile. Structura e bazata pe skill-uri si e foarte eficienta, iar robotul si postarile din arhiva nu ar fi posibile logistic fara aportul tuturor celor implicati.
De la ce a pornit NewsBot-ul AGERPRES
Ideea a aparut de la imaginile din arhiva. Voiam de la inceput sa fie o implementare mobile first, asa ca m-am gandit la canalele posibile pentru continut, odata generat.
In paralel, newsbots incepusera deja sa fie din ce in ce mai folositi de multe publicatii internationale (de exemplu, The Guardian, Al Jazeera si niste pisici). Am cautat o solutie aplicabila rapid si care sa fie potrivita pentru o agentie de presa. Am folosit aceeasi platforma ca si TechCrunch, Chatfuel.
Am pornit de la baza de date publica. Aveam deja un volum enorm de continut care nu putea fi accesat facil. In fiecare zi pe site sunt publicate zeci, uneori sute, de stiri. E imposibil de urmarit, iar fluxul public principal de pe site acopera o mica parte din tot fluxul public, care la randul lui acopera o mica parte din fluxul comerical al AGERPRES.
Metoda naturala de accesare a continutului pentru o agentie de presa e cautarea, dar pana acum nu au existat foarte multe formate bune pentru asta, nu pentru consum public.
Un robot e o interfata perfecta - ii spui ce cauti si el iti livreaza continut. Initial, am mers foarte mult pe ideea „build it and they will come”, dar la prima situatie de criza, breaking news cum era numit inainte de devalorizarea termenului, ne-am dat seama ca robotul AGERPRES e posibil cea mai buna unealta pentru a urmari o poveste live.
Din cauza volumului mare de stiri, numarul de subiecte acoperite e foarte mare, iar robotul AGERPRES poate livra strict continutul relevant pentru utilizator. Indiferent ce domina agenda si feed-ul social al zilei, poti urmari un subiect fara intrerupere.
In acest moment, nu cred ca exagerez daca spun ca robotul AGERPRES e cea mai buna sursa de stiri in limba romana despre razboiul din Siria sau despre tranzitia prezidentiala din SUA, de exemplu.
Cum se construieste un robot de stiri
Am inceput la mijlocul lui octombrie si nu cred ca va fi vreodata cu adevarat gata, dat fiind ca evolutia fireasca e spre inteligenta artificiala. Prima versiune publica a fost gata in 3 saptamani si e intr-un proces de upgrade & testing de atunci si probabil asa va ramane pe toata duarata de viata.
Pasii, concret:
- Idee - cum distribui tot continutul unui feed public enorm intr-un mod care sa nu duca la supraincarcare cu informatie.
- Pasul 1 - am testat folosind un modul de Google custom search targetat exclusiv pe Agerpres.ro; potentialul a devenit evident, dar sortarea rezultatelor si intelegerea procesului de selectare a stirilor erau foarte neclare;
- Pasul 2 - am dezvoltat structura logica si semantica a robotului - dat fiind ca interfata e una conversationala, a trebuit sa testam mai multe modele de interactiune repetabila;
- Pasul 3 - am dezvoltat un API propriu care sa se integreze cu sistemul de NLP (natural language processing) al robotului;
- Pasul 4 - am testat si implementat un model de distributie pe baza de abonament - pe perioade lungi si pe perioade scurte (sub 72 de ore, situatii de criza)
- Pasul 5 - am structurat procesele in asa fel incat sa fie operabile intr-un mediu de tip newsroom
Dezvoltarea e una continua si neobisnuita, dat fiind ca in ultimele cateva luni platforma oferita de Facebook s-a schimbat aproape de la o saptamana la alta. Faptul ca singurele comenzi sunt in limbaj natural impune un flux diferit de dezvoltare si testare fata de o aplicatie conventionala. Cel mai important proces e sa intelegi interactiunile cu utilizatorii si sa aplici imbunatatiri pe baza lor.
Dificultati si rezolvarea lor
Cel mai dificil ramane UX design-ul pentru robot si inca nu e clar daca e o problema integral rezolvata, testam diferite formule. Dat fiind ca vorbim de o interfata conversationala, trebuie conceputa in asa fel incat sa fie repetabila fara sa fie obositoare si sa nu aiba puncte moarte, din care nu e evident cum se poate iesi.
Initial, voiam sa avem mai mult „suflet” in robot, sa existe mai multe replici „umane”, dar dar am realizat destul de repede ca riscam sa devina ridicol. Avem putine elemente statice de interfata, asa ca am decis ca e mai bine sa existe doar cateva functii, dar care sa mearga cat mai bine.
Ce stie sa faca NewsBot-ul
Exista practic o singura functie principala, cautare in baza de date cu stiri. Totul e construit pe acelasi nod, e practic „memoria” robotului AGERPRES, din care poate sa selecteze materiale relevante si sa le livreze instantaneu. Pentru ca avem extrem de mult continut, putem compensa lipsa unei palete largi de replici „umane”.
Robotul poate returna cele mai recente 9 stiri despre orice subiect, practic genereaza un micro-flux pe tema ceruta de utilizator. Subiectele sunt mult mai bine contextualizate si evolutia poate fi vazuta clar. Mai ales pe teme de actualitate internationala, volumul de informatii noi este extrem de mare. Daca urmaresti, de exemplu, tranzitia prezidentiala din Statele Unite, nivelul de detaliu pe care il permite robotul AGERPRES este net superior oricarei alte solutii de pe piata.
Ca functii secundare, avem un abonament zilnic cu cele mai noi stiri din fluxul principal de pe site si notificari pentru situatii in desfasurare. In ultimele zile, cand a fost declarat cod portocaliu de vreme rea si au fost inchise mai multe drumuri importante, robotul a livrat notificari o data la sase ore despre situatie.
Faptul ca robotul e functional inclusiv de pe o conexiune mobila EDGE e un plus major, mai ales in situatii in care accesul la retea e limitat. In medie, testele noastre arata ca robotul foloseste de 6 ori mai putine date pentru a afisa un micro-flux decat o incarcare a homepage-ului AGERPRES.
Utilizatorii si obiceiurile lor
Ne apropiem de 1.000 (884 de utilizatori pe 15 ianuarie). Nu colectam informatie dincolo de ce e colectat automat in cadrul platformei Messenger, iar locatia nu e inca disponibila ca indicator in consola de analytics.
Totusi, exista o suprapunere mare intre publicul paginii de Facebook a AGERPRES si utilizatorii robotului, deci putem spune ca majoritatea utilizatorilor vin din Romania, cu SUA si Germania pe locurile doi si trei.
Ca obiceiuri de consum, singurele pe care le putem observa sunt numarul de replici si momentul in care vin. Ce am observat pana acum, iar asta se muleaza excelent pe modelul nostru, este ca utilizatorii vin spre robot cand cauta informatie suplimentara despre situatii in desfasurare.
Dupa atentatul recent de la Berlin, cand un camion a intrat intr-o piata de Craciun, am avut un spike mare de utilizatori care au cautat mai multa informatie (si o evolutie a situatiei in desfasurare). La fel pentru atentatul de la Istanbul sau pentru situatia de cod portocaliu de ninsoare si ger din ultimele zile.
Rata utilizatorilor care revin organic la robot dupa prima utilizare este peste asteptarile noastre.
Fix-uri in lucru
Pe moment, prioritatea e sa imbunatatim motorul de cautare si agregarea semantica a cuvintelor cheie. Cele mai multe sesizari de la utilizatori vin dupa cautari care au returnat rezultate irelevante. Principala comanda in robot este „azi”, care incarca o lista cu subiecte in desfasurare. Multi utilizatori, in mod previzibil privind retrospectiv, cauta „maine”, dar inca nu avem un proces pentru a livra rezultate relevante pentru aceasta cautare fara interventie umana zilnica.
Apoi, robotul trebuie „educat” despre cuvinte care desemneaza agregari semantice. De exemplu, pentru un om, „Orientul Mijlociu” are un sens clar, dar pentru robot trebuie explicat - e un termen compus, care include informatii dintr-un numar de tari. Practic sunt necesare „sinapse” care sa ajute robotul sa inteleaga ce trebuie selectat din baza de date.
Functii viitoare
Lucram la posibilitatea de a distribui mai multe notificari prin robot. Vrem sa adaugam un abonament gratuit pentru alertele AGERPRES, prin care utilizatorul sa fie notificat cand se intampla ceva important.
Faptul ca nu e necesara o aplicatie dedicata pentru a primi cele mai noi stiri e un plus major pentru noi, pentru ca barierele de intrare sunt foarte mici.
Ne gandim si la un modul live text pentru unele situatii de criza, dar inca suntem in faza de planning pentru aceasta functie, trebuie create si procese interne compatibile, trebuie integrat mai adanc cu redactia.
Pregatim si primele functii dedicate pentru abonatii AGERPRES, dar vom anunta mai multe detalii despre ele cand vor fi gata.
Promovarea robotului
Pentru moment suntem intr-o etapa de public beta, deci promovarea este relativ limitata si facuta exclusiv prin pagina de Facebook.
Am creat infocards pentru robot, am avut mai multe GIF-uri care sa explice cum functioneaza si avem mentiuni de tipul „primeste cele mai noi stiri despre /subiect/ prin robotul de stiri AGERPRES” cand exista o situatie in desfasurare.
Pe moment, avem performanta necesara pentru etapa curenta, avem nevoie de mai mult testing inainte sa incepem sa promovam platforma in afara canalelor sociale. Avem incredere in produsul nostru, dar suntem constienti si ca a implinit abia o luna de functionare, partial in timpul sarbatorilor de iarna.
Prima versiune - EN
In primul rand, am ales sa lansam mai intai versiunea in limba engleza pentru ca e mult mai simpla. Exista mult mai putin continut in engleza decat in romana, dar continutul este de buna calitate si este relevant pentru oricine vrea cele mai importante stiri din Romania.
Versiunea in engleza merge intr-o directie de dezvoltare diferita, e orientata mai mult spre o experienta „ghidata” a utilizatorului si este mai rapida la nivel de interfata.
Lansarea NewsBot-ului in NYC, la un eveniment ONU
Initial, versiunile in romana si engelza trebuiau lansate simultan, dar AGERPRES avea deja planuita la ONU o expozitie cu imagini din arhiva fotografica. Varsta institutiei ne-a permis sa prezentam imagini relevante despre implicarea Romaniei in Organizatia Natiunilor Unite, practic de la fondare si pana in prezent.
Dat fiind ca evenimentul era deja in calendar, am decis sa adaugam si lansarea robotului pe lista lucrurilor prezentate. ONU e poate cel mai bun loc imaginabil pentru a lansa un robot de stiri despre o tara, iar receptia a fost foarte buna. A fost prima iesire publica pentru noua platforma si un moment foarte important pentru echipa, am fost noua oameni (stresati) in trei tari, pe trei fusuri orare diferite care au organizat lansarea - si totul a functionat foarte bine.
Este al doilea contact cu ONU, primul a avut loc in 2015, cand directorul general AGERPRES, Alex Giboi, s-a intalnit prima data cu secretarul general adjunct de la vremea respectiva, Jan Eliasson. Evenimentul din decembrie a venit oarecum natural. Faptul ca Jan Eliasson a participat si a avut un discurs la evenimentul AGERPRES este un mare plus pentru noi si deschide calea pentru noi colaborari viitoare. De foarte mare ajutor a fost si Misiunea Permanenta a Romaniei la ONU, prin domnul ambasador Ion Jinga, care practic a ajutat prin tot ce a tinut de organizarea locala, inainte de a ajunge echipa AGERPRES acolo.
Importanta unui robot de stiri pe chat
Media trece printr-o tranzitie tehnologica majora, poate similara cu cea de acum un deceniu, cand ziarele print au pierdut in cativa ani mare parte din influenta pe care au castigat-o in decenii. Homepage-ul moare, aplicatiile de stiri la randul lor trec printr-o criza. In loc sa fie agregata si ordonata de un editor intr-un format fix (ziar, homepage, app), informatia circula in retele sociale si este ordonata de algoritmi care nu se afla sub controlul organizatiilor media. Pentru ca organizeaza subiectele in micro-fluxuri, robotul poate ajuta la o mai buna contextualizare a actualitatii curente, fara sa aiba nevoie de un format clasic (o pagina de un fel sau altul).
Distributia continutului migreaza din ce in ce mai mult catre retelele sociale, paginile si aplicatiile devin mai ales unelte de prezentare si ambalare a informatiei. Odata cu Facebook Instant Articles (IA) si Google AMP, media risca sa piarda controlul inclusiv asupra formatului in care sunt distribuite stirile, cu multe probleme si riscuri asociate.
Ca un fenomen paralel, agregatoarele mari de stiri (Google Play Newsstand, Apple News) distribuie continut in alte formate capsulate. API-urile devin din ce in ce mai relevante - fara o interconectare cu motoarele majore de distributie, orice organizatie media isi asuma riscul de a nu atinge o parte din ce in ce mai mare din public. Interfetele conversationale (text sau voce) devin din ce in ce mai comune in pietele mari, vezi Google Assistant in Allo sau Amazon Alexa.
Pentru limba romana inca e devreme sa vorbim despre asta, dar online „devreme” poate sa insemne doar cateva luni.
Apoi, fenomenul „fake news” poate fi explicat partial si printr-o adaptare foarte redusa a media traditionale (si aici includ si media online clasica - homepages & apps) la noile realitati ale distributiei de continut. Intr-o situatie in care toate publicatiile arata la fel (IA & AMP), devine din ce in ce mai greu de diferentiat continutul legitim si echilibrat de continut partizan sau de-a dreptul mincinos.
Informatia de buna calitate este adesea tinuta in spatele unui paywall, deci nu poate fi partajata foarte usor, in timp ce informatia de calitate discutabila foloseste cele mai noi tehnologii de pe piata pentru a se viraliza.
Media clasica se adapteaza la retelele sociale, fake news s-a nascut direct social-first, in iteratia curenta cel putin. Presa profesionista se adapteaza, iar ca furnizor de continut pentru media, AGERPRES are datoria sa inteleaga in profunzime fenomenele din piata.
Locul NewsBot-ului AGERPRES in peisajul media romanesc
E inca foarte devreme, deci putem vorbi despre ce ne dorim. Robotul nostru este doar primul de pe piata, dar sunt practic zero sanse sa ramana singurul. Dorim sa familiarizam publicul cu noile tehnologii disponibile in media si sa le folosim pentru a distribui informatie de cea mai buna calitate. Nu toata lumea va vrea sa citeasca stirile in format de agentie, dar informatia e acolo pentru oricine o doreste. Robotul poate deveni si un instrument excelent de verificare a informatiei.
La nivelul agentiei, robotul e parte dintr-un push de adaptare la noile realitati ale online-ului. Alaturi de o noua strategie social-first pentru distributia continutului, putem sa creem noi formate care sa fie utile partenerilor agentiei. Calitatea informatiei si adaptarea la canalele de distributie sunt doua puncte forte ale AGERPRES si credem ca vom putea oferi solutii noi atat pentru utilizatorii individuali cat si pentru partenerii care acceseaza fluxurile platite. Ca volum de informatie, fluxul public al agentiei e doar varful iceberg-ului.
Viitor la AGIL
Pentru moment ne concentram pe robot si pe crearea unei strategii noi pentru social media & API-distributed content.
In primavara, speram sa lansam si primele story-uri pentru VR (realitate virtuala). Am facut deja primii pasi in directia asta, definitivam fluxurile de productie si lista echipamentelor necesare, speram sa lansam cat mai repede si primele rezultate.
