[Diaspora Times] 24 de Pagini Romanesti apar bilunar in Montreal. Viorel Anghel, coordonator: "Printul este inca important in diaspora"

Probabil ca in spatele fiecarei plecari definitive din tara sta o mica sau mai mare drama. Indiferent de cetatenie, dezradacinarile au ca numitor comun acea tristete vaga pe care doar cei plecati o inteleg. Chiar si atunci cand se pleaca benevol si cu inima deschisa, sentimentul de melancolie, despre care Pamuk vorbeste in romanele sale, ramane. 

Incepem azi o serie de articole cu si despre cativa dintre acesti oameni. Plecati in cele patru zari, ei fac presa si scriu, dar pre limba lor.

Inainte sa plece in Canada, in urma cu 13 ani, Viorel Anghel a infiintat mediaTRUST Romania, o companie de monitorizare de presa cu rezultate bune, asa cum vom vedea in cele povestite de el mai jos.

Ajuns in Montreal, a facut studii in Management, dar a ajuns sa scrie si sa coordoneze publicatia Pagini Romanesti. Cu resurse putine si redactori scriind in mare parte de acasa, publicatia apare inclusiv in print, bilunar, in 4.000 de exemplare gratuite. Despre cum e sa produci 24 de pagini pentru romanii din Montreal ne spune Viorel mai jos.

Background

Am terminat facultatea de Filosofie a Universitatii Bucuresti. In timpul facultatii am inceput sa lucrez in presa, mai intai in locuri mici cum ar fi agentia de presa Infomedia sau ziarul Ultima Ora si apoi am ajuns la AR Press, defuncta agentie de presa a ziarului Romania Libera.

Dupa un an de ratacire in biroul de presa al partidului Alianta pentru Romania (unde am ajuns prin concurs si fara sa fiu membru de partid, ca sa nu-mi aud vorbe :) ) am infiintat, alaturi de cativa prieteni, mediaTRUST Romania, o companie de monitorizare de presa.

Am condus aceasta companie pana la plecarea in Canada si printre realizari este si faptul ca am fost prima companie de monitorizare de presa din Romania acceptata in FIBEP, organizatia internationala care reuneste cele mai bune agentii de profil din lume.

In Canada am ajuns in mai 2004. Sunt aproape 13 ani de atunci. Norocul meu ca nu cred in superstitii. De ce am plecat?

1) Pentru ca relatia cu statul roman, reprezentat de functionarii sai gloriosi, era groaznica. Pana la urma eram un intreprinzator care dorea sa-si faca treaba cinstit (nu am avut contracte cu statul, ci doar cu firme private) iar statul ma/ne trata ca pe ultimii oameni.

Creasem locuri de munca (nu putine), plateam taxe (multe) si mai tarziu compania fondata de mine a adus si un investitor strain in Romania.

2. Din spirit de aventura, sa vad cum este si in alta parte.

”Pagini Romanesti”

Nu m-am gandit ca ajuns in Canada voi face presa. Habar nu aveam ca exista publicatii romanesti aici. Am facut niste studii in management si apoi in antreprenoriat la HEC Montreal, un echivalent al ASE-ului, sa zicem.

Am ajuns colaborator in redactia ziarului, la recomandarea unui prieten care lucra acolo. Dupa ceva timp mi s-a propus sa lucrez permanent. Sunt angrenat, intr-o forma sau alta, in acest proiect de zece ani. E usor de tinut minte pentru ca am inceput sa lucrez la ziar permanent in saptamana cand s-a nascut fiica mea :)

De doi ani am ajuns in postura (deloc de invidiat) de a fi proprietarul acestui ziar si editorul sau dupa ce fondatorul publicatiei, George Sava, a decis sa renunte, din motive personale, la acest proiect. In sunt recunoscator pentru tot ce a construit si pentru increderea pe care si-a pus-o in mine.

Nu am alte job-uri. Ma ocup in acest moment doar de doua proiecte, ambele adresandu-se comunitatii romanesti: ziarul Pagini Romanesti si libraria online Libraria Romanilor unde aducem in Canada carte, muzica si film romanesc pentru romanii de aici si din Statele Unite.

O fac din pasiune, o fac pentru ca s-a investit incredere in mine, pentru ca inca eu cred ca pot oferi un produs de calitate comunitatii si ca inca este nevoie de el. Cand nu va mai fi nevoie, ma voi opri. Acelasi lucru este valabil si in cazul librariei, o anexa a ziarului.

Faptul ca suntem furnizori de carte romaneasca pentru bibliotecile publice din Montreal, Toronto sau New York, ca parintii pot imprumuta din acestea carti in romana pentru cei mici ne da o satisfactie nemaipomenita. Implicarea intr-un ziar comunitar este, zic eu, similara cu munca intr-un organism non-profit. Pui suflet, ore suplimentare si singura asteptare pe care o ai e sa-ti faci jobul cat de bine poti sa schimbi putin in bine viata celorlalti.

Inceputurile publicatiei

Pagini Romanesti a fost infiintat in anul 2001 de George Sava, ziarist de la Romania libera care, inainte de a emigra, era seful sectiei Politic. Alaturi de el a fost sotia sa, Mariela Chirita, care venea din TVR. Ambii erau absolventi ai  Facultatii de Jurnalism si Stiintele Co­municarii din Bucuresti.

Acesta vorbise cu redactorul-sef din acea perioada al Romaniei libere, Bogdan Ficeac, sa faca impreuna un ziar cu continut mixt: jumatate facut in tara, cu ajutorul celor de la Rl, iar o alta jumatate la Montreal, cu articole despre viata comunitatii romane de aici.

Planul s-a schimbat pentru ca la Montreal existau deja doua ziare comunitare. George Sava a considerat ca un al treilea ziar romanesc nu-si avea rostul. Un an mai tarziu, unul din ziare s-a inchis. Acest lucru a fost vazut ca o oportunitate si asa s-a lansat, in martie 2001, primul numar din Pagini Romanesti.

De la inceput s-a dorit sa fie un ziar de calitate. S-a incercat, in masura posibilului, sa se lucreze cu absolventi de jurnalism sau cu oameni care aveau experienta in acest domeniu. Si eu cred, fara sa-mi fie frica ca voi fi acuzat de lipsa de modestie, ca s-a reusit acest lucru.

Semnalmentele publucatiei

Pagini Romanesti a ajuns sa fie o publicatie de 24 de pagini, care se tipareste in 4000 de exemplare, de doua ori pe luna si care se distribuie gratuit romanilor din Montreal si orasele limitrofe. Spun a ajuns pentru ca la momentul venirii mele la ziar, acesta aparea saptamanal. Formatul ziarului este tabloid (vorbesc de dimensiuni, nu de continut).

In cei doi ani de cand am preluat ziarul am trecut printr-un redesign realizat cu un profesionalism remarcabil, cum nu se prea vede in presa romanilor de peste granite, un nou site web (la care inca mai avem de lucru putin) si am incercat sa promovam tinerii din comunitate vorbind despre proiectele pe care ei le realizeaza.

Sincer vorbind, aparitia bilunara este singura care poate face posibila ca ziarul sa nu inregistreze pierderi. Sau macar sa nu inregistreze pierderi prea mari. Printul este inca important in diaspora si cred ca mai are cativa ani de trait.

Distributia este speciala. Distribuim ziarul in locurile frecventate de romani. Si acestea sunt biserici, magazine sau companii romanesti (suntem o comunitate rasfatata la acest capitol. Avem multi romani cu spirit antreprenorial, care si-au deschis afaceri aici).

Nu ocolim nici magazinele care nu sunt romanesti dar care sunt populare in randul comunitatii (vorbim aici de magazine grecesti, rusesti, iraniene). Cititorii nostri nu alearga neaparat dupa ziarul nostru. Il gasesc in timpul deplasarilor pe care oricum le-ar face si in locuri in care oricum ar ajunge.

Redactia

Ani de zile, ziarul a avut un sediu. Cu birouri, PC-uri si ziaristi care lucrau acolo. Pentru a diminua costurile, am renuntat la acest lucru. In acest moment, membrii echipei noastre lucreaza fiecare de la el de-acasa.

Avem in echipa in acest moment ziaristii care au lucrat in Romania cum ar fi Alin Alexandru (Express Magazin sau Biz) si George Radulescu (Adevarul). Amandoi sunt stabiliti in acest moment in Montreal. In rubrica de opinii, colaboram regulat si cu Ioana Ene de la Ziare.com

Doi scriitori romani din Canada, Mircea Gheorghe si Florin Oncescu, colaboreaza periodic pe diverse teme. In afara de ei, am incercat sa invit oameni care s-au remarcat in cadrul comunitatii cum este pianistul Teo Milea sau Gabriel Purcarus fost candidat din partea Partidului Conservator din Canada.

Provocari

Lipsa de resurse (umane, tehnice, financiare), imbatrinirea populatiei si migrarea tinerilor spre online. Cu astea cred ca se confrunta cam toate publicatiile. As mai aduga una care e specifica doar presei din diaspora: pastrarea interesului tinerilor pentru limba si cultura romana si pentru tara de unde vin. E foarte complicat sa gasesti cum sa-i atragi si recunosc ca nu am inca solutii la asta desi le caut activ.

Trebuie sa mentionez ca nu am primit, in cei peste 15 ani de existenta, vreo subventie din Romania sau din Canada.

O provocare majora vine din faptul ca suntem mici. Ziarul e facut in conditii care probabil ca in Romania ar fi considerate groaznice. Sunt responsabil de scris cateva articole, de tinut legatura cu colaboratorii, paginatie, o parte de corectura, o parte de distributie, retele sociale etc.

Nu avem angajati pentru facturare, nu avem oameni care sa se ocupe special de partea de servere web etc. Suntem atat de putini incat, sincer, mi se pare ca oferim enorm pentru conditiile pe care le avem. Ziarul e tinut in viata cu multa munca, pasiune si voluntariat din partea multor colaboratori, carora nu reusesc niciodata sa le multumesc asa cum trebuie.

Ei sunt baza. Alaturi de ei mai beneficiez de sprijinul altor romani din Canada care realizeza tot felul de alte rubrici cum este cea de noutati cinematografice sau despre vinurile romanesti, de exemplu.

In plus, ziarul are o sectiune Utile in care profesionisti din comunitatea romaneasca trateaza subiecte din domeniul lor de activitate: contabilitate, ipoteci, impobiliare, asigurari etc. Au mai scris regulat in ziar Luca Niculescu, actualul ambasador al Romaniei in Franta sau Cristian Patrasconiu.

De multe ori am cerut unor autori din Romania permisiunea de a republica in editia tiparita textele lor si, de fiecare data, aceasta ne-a fost oferita cu multa generozitate.

Promovarea

Nu avem, din pacate, o strategie coerenta de promovare. Lipsa timpului este principalul obstacol. Nu trebuie sa vindem ziarul, deci nu ducem vreo lupta pentru vreun ban din portofelul cititorului.

Evident, nici nu vrem sa-l gasim in acelasi loc, mai ales ca avem si competitie: sunt inca doua ziare gratuite pentru comunitatea romaneasca din Montreal. Imi place sa cred ca avem un public fidel, care ne cauta pentru calitatea pe care o oferim in articolele noastre.

Apoi, prima pagina conteaza. Am limitat numarul de reclame pe care-l permitem pe aceasta pagina si incercam sa gasim subiecte, titluri si ilustratii interesante. Site-ul si pagina de Facebook sunt folosite si ele pentru a promova publicatia.

Audienta

Ziarul se adreseaza comunitatii romanesti de aici. Am fost initial o punte catre tara de origine intr-o vreme in care internetul nu era asa dezvoltat si multe ziare din Romania vorbeau o singura limba, cea a partidului la putere.

Am migrat spre a fi un mijloc de legatura intre romanii din comunitate si intre ei si tara de adoptie. In acest moment, actualitatea romaneasca are o pondere mult redusa fata de, sa zicem, cinci ani in urma. Oamenii sunt azi mult mai conectati, pot citi stirile direct din Romania.

Incercam sa promovam cultura romaneasca in Canada si am pus umarul cu placere la promovarea concertelor unor artisti din Romania veniti in turneu sau al pieselor de teatru aduse din Romania la Montreal de catre asociatia Rocade.

In viitor ne intereseaza sa dezvoltam un serviciu de abonamente si sa reusim sa atragem tinerii spre ziarul nostru.

Surse de finantare

Singurele surse de finantare ale ziarului sunt banii incasati din publicitatea pe care oamenii de afaceri romani si, uneori, cei locali, si-o pun in ziar. In relatia cu oamenii de afaceri romani, sa zicem ca am putea vorbi de un parteneriat din care, pana acum, am iesit castigatori si unii, si altii. I-am ajutat sa-si creasca afacerile, iar ei, prin publicitatea pusa, ne-au ajutat sa cream o comunitate.

Nu vad cum aceste surse de finantare se vor schimba in viitor. Am introdus noi formate de reclama si vom incerca sa vedem daca vor fi sau nu interesante pentru clientii nostri.

Viitorul publicatiei

Planurile sunt singurul lucru de care nu ducem lipsa. Obiectivul numarul unul este sa tinem ziarul in viata. Pare bizar sa-l pun la planuri de viitor, dar iti spun ca nu este usor.

Vrem sa dezvoltam mult mai mult partea de online si testam deja o aplicatie pentru telefoanele mobile.

Vrem mai mult continut local in editia tiparita si vom merge spre o separare a continutului editiei online de cea tiparita. Nu in sensul ca articolele din print nu se vor regasi in online ci in sensul ca pe online vom avea mai multa informatie si mai diversa.

Tot pentru editia tiparita planurile se centreaza in continuare pe prezentarea tinerilor din cadrul comunitatii. Cred ca un schimb de generatii trebuie pregatit de pe acum. Sunt tineri extraordinari, care gandesc diferit de noi. Daca vrem sa mai avem o comunitate romaneasca la Montreal in 10-15 ani, spre ei trebuie sa ne orientam.