Cu un stil usor de recunoscut, dupa liniile curate si minimalism, si zeci de carti si reviste la al caror design a lucrat, Radu Manelici e unul dintre cei mai buni si mai productivi designeri de editorial de la noi (asta zic si premiile - Cea mai frumoasa carte, in 2014 si 2015, si Premiul pentru album in 2016).
Lucreaza cu mai toate editurile mari, dar si editori independenti si artisti care isi publica albumele (de obicei, are 3-5 proiecte in lucru concomitent). Design a invatat la UNArte (unde e inca doctorand si pregateste si viitorii designeri). Nu stie sa zica, insa, daca l-a invatat cineva anume design editorial, crede ca e de la educatia corecta pe care a primit-o la scoala. Primele carti au fost pentru Editura Publica, cand abia se lansa, si pentru Editura Trei.
Pentru el, un design bun este cel care imbunatateste produsul, iar un produs bun este cel pentru care designerul nu este doar un make-up artist. E foarte atent la detalii (de la mesaj la hartie si legatorie); insista cu atentia mai ales in etapele de finalizare a unui proiect - de la extra check-uri tehnice la supervizarea productiei, pentru ca-i place sa fie langa oamenii si masinile care materializeaza un fisier digital.
Mai are timp sa-si puna si intrebari, cum ar fi:
Care este punctul din care designul devine continut? Un design bun este in sine continut? Inca nu am raspunsuri, inca dezbat.
Formarea
Am absolvit in 2008 UNArte Bucuresti, Departamentul Design, unde sunt si doctorand in prezent.
Am inceput sa lucrez din facultate, din anul III, alaturi de Alexe Popescu, in cadrul La Strada. Eram amandoi designeri in-house, faceam de la brosuri de prezentare la simulari de personalizari si identitati grafice.
Dupa putin timp, a aparut Lectura Form, un birou de design ce a reusit in doi ani sa pregateasca pentru piata o mini-serie de genti urbane si primele piese ale unei colectii de mobilier intitulata Grafica, in colaborare cu Atelier RD si mai apoi cu Fabrica de viori din Reghin. La nivel de prototip mai aveam cateva proiecte: o lampa, un lounge chair, o familie de obiecte de birou. Studioul pluridisciplinar crescuse rapid, ni se alaturasera in 2009–2010 Alexandra Zgondea si Anca Fetcu. Pe urma a venit criza. Punct. Fiecare a continuat cumva pe cont propriu.
Grafica Chair; foto: Oltin Dogaru
L-amp
Trecerea la design editorial
Nu stiu daca m-a invatat cineva, mai degraba cred ca am avut parte de o educatie corecta pe durata studiilor. Nu am cautat si nu am primit solutii punctuale, quick fix-uri, shortcut-uri, reguli universal valabile etc. Am fost incurajat sa gandesc, sa fiu curios, sa nu imi fie teama de urmatorul pas, sa-mi cunosc uneltele si sa pun continutul pe primul loc.
Primele proiecte de carte le-am lucrat pentru Editura Publica si Editura Trei, impreuna cu Alexe, acum multi ani. Publica tocmai se lansa, Trei apelase la ajutorul nostru pentru lansarea unui imprint. Ulterior, m-am mutat la Zeppelin; pe langa revista, am lucrat cu ei si o serie de carti, de exemplu colectia Zoom. In paralel am pastrat colaborarea cu Trei.
Faber Studio
Faber este un studio creativ caruia m-am alaturat acum aproximativ 6 ani, nu sunt fondator, sunt designer asociat.
Faber a pornit acum 14 ani, din initiativa Mariei si a lui Dinu Dumbravician si a acumulat de-a lungul timpului un numar impresionant de clienti: Humanitas, Trei, BNR, ICR, OAR etc. Desi acopera intreaga gama de servicii de design grafic, proiectele sunt preponderent editoriale sau de branding.
Echipa este formata din cinci designeri, fiecare cu o arie preferata, fiecare cu cate un set de abilitati particulare. By our powers combined putem rezolva aproximativ orice dilema conceptuala sau tehnica.
Foto: Adrian Paduretu
Clientii
Pe scurt, am norocul ca proiectele sa vina la mine/noi. In general asa se intampla, uneori mai participam la pitch-uri.
Criteriile de selectie
Nu am un set de criterii, un Excel cu bife, cred ca orice proiect merita sa fie facut bine, eventual componenta umana ma poate face sa dau inapoi.
Specificul designului editorial
Designul editorial vine la pachet cu cateva specificatii carora trebuie sa le acorzi atentie. Bineinteles ai un mesaj ce trebuie incorporat, contextualizat, pus in lumina potrivita si comunicat.
In paralel publicatia trebuie sa raspunda bine si din punct de vedere functional – formatul, hartia, legatoria, tipul/tipurile de litera, interlinia, toate trebuie atent echilibrate. Iar cumulul acestor variabile trebuie sa ofere o experienta a lecturii unitara cu mesajul.
Definitia designului editorial bun
Un design bun este cel care imbunatateste produsul. Un produs bun este cel pentru care designerul nu este doar un make-up artist. E o discutie complexa.
In ultima perioada ma macina un set de intrebari: care este punctul din care designul devine continut? Un design bun este in sine continut? Inca nu am raspunsuri, inca dezbat.
Ioana Nemes – Carte de artist; foto: Claudiu Ștefan, Fabrik
Multi-tasking
De obicei am pe planseta 3–4–5 proiecte concomitent. E un stil de lucru care ma tine in priza, fiecare proiect are un timing propriu, sunt etape al caror ritm il cunosc, sunt proiecte ce imi ofera pauze de la altele.
M-am obisnuit sa iau decizii rapid, sa pretestez in cap unele directii. Nu stiu daca toti fac asa, stiu designeri care au alte metode, unii sunt mereu nehotarati si tocmai din aceasta neliniste apar solutii misto, altii slefuiesc o singura varianta doua–sase saptamani.
Carti si reviste lucrate
Pfff, e greu sa zic cate am lucrat, dar incerc o estimare. Cu Zeppelin am inceput colaborarea in 2010, intre timp am publicat aproximativ 60 de numere, plus sapte–opt carti si Urban Report, o publicatie in patru volume dedicata fenomenului urban contemporan din Balcani. In 2012 am dezvoltat, impreuna cu echipa SUB25, Caietele SUB25, din pacate, cu un singur numar publicat. Pentru editura Trei si imprint-urile acesteia probabil ca am depasit 100–150 de coperti si, cred, cinci–sase designuri de colectie. In ultimii doi ani am lucrat aproximativ 10 proiecte cu editori independenti. You do the math. :)
Urban Report; foto: Adrian Paduretu
Top proiecte
Top nu pot. Ce pot face este designul romanului care ar raspunde la intrebarea voastra. :)
Mod de lucru
In functie de proiect si de cei din spatele lui, de incarcarea mea si a lor, putem discuta si lucra cateva saptamani sau luni. Am lucrat cu intermitente si doi ani pe acelasi proiect…
E greu insa de descris etapa de solutie (nu prea imi place „creatie”) si punctul in care se face shift-ul intre perioada in care gandesc proiectul si atat si momentul in care apare mailul cu primul draft. Nu exista doua trasee similare. Acord o atentie sporita finalizarii proiectului, de la extra check-uri tehnice la supervizarea productiei, imi place sa fiu langa oamenii si masinile care materializeaza un fisier digital.
Vederi incantatoare; foto: Claudiu Stefan, Fabrik
Cea mai frumoasa carte din 2015
Dear Money a pornit ca o initiativa a Salonului de proiecte in colaborare cu MNAC, materializata in prima faza intr-o expozitie ce a reunit peste 40 de artisti contemporani romani. Volumul a fost, de fapt, un catalog post-event cu un plus consistent de texte teoretice ce investigau relatia artei contemporane cu sistemului capitalist.
Proiectul a pornit sub forma unui pitch pe care l-am castigat cu o propunere foarte apropiata de designul final. Colaborarea cu echipa Salonului a functionat foarte bine, cu pasi mici si corecti, iar de la propunere la obiectul final cred ca au trecut aproximativ sapte–opt luni. Volumul a fost recompensat in 2015 cu Marele Premiu din partea juriului Cele mai frumoase carti din Romania.
Foto: Stefan Sava, Salonul de proiecte
Cel mai bun album in 2016
In 2016, RO_Archive. An Archive of Romania in Times of Transition, de Iosif Kiraly, Raluca Oancea Nestor si Raluca Paraschiv Ionescu (editori), a primit Premiul pentru album in cadrul Cele mai frumoase carti.
Desi echipele alaturi de care am dezvoltat proiectele premiate in anii trecuti sunt diferite, pot spune ca au cateva trasaturi comune, de la claritatea cu care isi contureaza in primele faze intentiile la atentia la detalii si implicarea in fazele de productie.
Foto: Claudiu Ștefan, Fabrik
Semnificatia premiilor
Premiile sunt o recunoastere, un highlight punctual ce marcheaza calitatea unui proiect, continut+design+productie, si munca depusa in a-l duce la bun sfarsit.
Consider premiile ca fiind atribuite intregii echipe din spate, chiar daca premiul este acordat pentru design, un design bun nu apartine doar designerului, este o constructie de decizii. Un editor constient de modul in care poate fi tradusa vizual si fizic o cantitate de informatie este la fel de important, o tipografie care se pozitioneaza ca un consultant activ pe tot parcursul proiectului este vitala.
Premiile au insa o functie pe care multi o trec cu vederea, si anume, impun o competitie amicala intre actori. Premiile ajuta in primul rand domeniul.
Experienta formarii de noi designeri
Lucrul ca formator este pe cat de dificil, pe atat de rewarding. Sistemul este unul simplu, learning by doing, cu varii suporturi teoretice.
As vrea sa subliniez aici ca by doing este esential, nu te poti dezvolta daca nu lucrezi efectiv, orice dilema vizuala poate avea o solutie teoretica ideala, ii pot fi aplicate reguli generaliste, dar rezolvarea este intotdeauna una bazata pe o serie de trials and errors. Procesul este cheia. Se intampla des ca solutia sa apara ca o eroare, o aliniere nedorita, un typo care aduce in prim plan un font etc. Este nevoie de sudoare si mai apoi de inspiratie, asta le spun si studentilor.
Pe scurt: activitatea de la universitate este un maraton, in 2–3–4 ore trebuie sa analizezi parcursul a 5–10–20 de proiecte, sa explici ce e OK si ce nu, ce poate fi imbunatatit sau accentuat, toate acestea tinand cont de tipicul temei, de calitatile si zonele vulnerabile ale fiecarui student sau de dinamica grupului.
Cultura designului editorial la noi
Cultura editoriala nu avem, trebuie sa fim corecti, nu avem track-record-ul olandezilor sau al elvetienilor, sau al chinezilor. Numarul designerilor de carte, numarul proiector editoriale este unul mic, dar in crestere.
Multi designeri sunt self-made, avem designeri foarte buni care au terminat Foto-Video sau artisti vizuali care au migrat.
Ce apreciaza romanul
Nu stiu, fiecare cititor/user e diferit, unii vor aprecia formatul, altii caracterele sau calitatea finisarii. Pentru unii continutul e rege, nu conteaza in ce este imbracat. Accept the mistery.
Schimbari dorite
Mi-ar placea ca marii publisher-i sa puna un mai mare accent pe calitatea publicatiilor. Asta inseamna investitii mai mari in design si productie. Usor de zis, greu de facut. Dar treptat, cred ca e posibil.
In lucru
Un raport anual, un album de fotografie, o carte de artist, doua identitati si trei fonturi. Toate vor fi gata pe parcursul anului 2017. BTW: un an nou genial!
