Oina Project e foto-jurnalism autohton. Muncit de Bogdan Boghitoi si Sorin Vidis, e facut pe film, ca le place limbajul tipului astuia de fotografie pentru ca, printre altele, e atemporal si esentializeaza, nu distrage atentia cu detalii inutile.
L-au inceput in 2014, l-au facut doar cu banii lor - de-aia, uneori, au facut si autostopul sau au dormit pe unde li se dadea ocazia. I-au ajutat si cativa prieteni, cu design, gazduire pe-un server sau ghionturi. La fel, si Federatia Romana de Oina, cu accesul la competitii si legatura initiala cu comunitatea.
Au tras mii de fotografii, apoi s-au oprit. Dupa ce au tot publicat pe site selectii, acum scot o carte: 80 de fotografii, plus explicatii, si-un fir narativ care dezvaluie fenomenul social al oinei la ora actuala.
Despre oamenii si locurile pe care le-au descoperit - esenta proiectului - nu va zicem nimic. E prea frumos cum zic ei. Vedeti mai jos.
Conceptu' si scopu'
Sorin: Este satisfacerea unei curiozitati dincolo de a-ti pune doar intrebarea (ce este oina?), dincolo de a da un search pe Google sau de a intreba un prieten. As spune ca "we went the extra mile" si am inceput sa documentam fotografic prezenta oinei cu metodele fotojurnalismului si, asa cum ne place noua, pe film alb-negru.
Salcea, Suceava, Mai 2014
Foto de Bogdan Boghitoi
Am fost la meciurile oficiale din cadrul campionatului, am descoperit cum s-a pastrat acest sport in ultimii 25 ani, am cunoscut oamenii care il sustin, am vazut copii - si baieti si fete - care invata si practica oina, am asistat la antrenamente de oina in cele mai neasteptate locuri si am realizat, speram, o radiografie sincera a acestui sport obscur.
Scopul proiectului este de a schimba paradigma, momentan subreda, a oinei si de a actualiza informatia din registrul constiintei publice cu privire la acest sport.
Braila, Septembrie 2014
Foto de Sorin Vidis
Bogdan: Dincolo de interesul pentru subiectul propriu-zis, au mai fost doua lucruri. Unul e un interes mai larg pentru cum arata Romania cand iesi din Bucuresti si ce a mai ramas traditional si distinctiv in ea. Ne-am uitat si la ce-i in teren si la ce-i pe marginea lui. Si ne-am uitat cu sinceritate, iar asta e al doilea lucru pe care voiam sa il punctez - atitudinea. Am vrut sa vedem cum arata tara asta daca privesti la ea nebantuit de inchipuirile cultivate pana si in reclame despre cum arata “Romania autentica”. Traditia nu se perpetueaza neaparat in opinci. Ba dimpotiva, as zice. Am cautat ce mai e viu, integrat in viata de zi cu zi a oamenilor, nu mort si muzeificat, scos la aer de zile festive.
Mioveni, Arges, Iunie 2015
Foto de Sorin Vidis
Intalnirea
Sorin: Preferintele comune si metodele de abordare cred ca ne-au adus impreuna, iar, dupa cateva iesiri si ceva mai multe beri, am hotarat sa ne concentram atentia spre oina.
Bogdan: Da, ne-a luat ceva vreme sa alegem subiectul. Nu vrei sa stii cum sfarsesc lucrurile cand vrei sa faci sedinta de redactie cu berea in fata.
Munca in echipa
Sorin: Primele trei luni ne-am impartit in doua. Bogdan s-a retras in Moldova natala, la Suceava, si de acolo a acoperit evenimentele, numeroase de altfel, care se desfasurau in zona. Eu am urmarit pregatirile echipei de jandarmi din Bucuresti pentru sezonul competitional si am mers apoi pe urmele campionatului in Bucuresti, Constanta si Mamaia.
Prin august, am facut impreuna o tura prin tara si am atins centrele importante pe parcursul a doua saptamani. Ulterior, am mers la oina mai mult impreuna.
In rest, Bogdan a scris majoritatea textelor, a fost pionul principal in punerea la punct si publicarea web-site-ului, iar eu am mai dres pe ici pe colo, fine tuning, diseminare si mi-am facut multe griji.
Turnu Rosu, Sibiu, August 2014
Foto de Sorin Vidis
Gheraesti, Neamt, Mai 2014
Foto de Bogdan Boghitoi
Finantarea
Sorin: Pana in momentul asta l-am sustinut singuri.
Comunitatea si relatia cu ea
Sorin: Nu aveam absolut niciun fel de treaba cu jocul sau oamenii care il practica, asa ca primul pas a fost sa ne adresam Federatiei, care au fost mai mult decat entuziasmati de interesul nostru. Asadar Federatia ne-a introdus in comunitatea oinei si ne-a asigurat accesul la evenimente.
Desi ai putea avea impresia ca e un fel de cult ezoteric, oamenii de abia astepta sa iti explice sau sa-ti povesteasca diverse chestii legate de oina.
E total diferit fata de alte sporturi unde banii si faima au ajuns sa schilodeasca permanent scheletul moral al sportivului. Aici nu se joaca nici pentru bani (ca nu sunt) si nici pentru faima (ca nu stie mai nimeni de sportul asta) si, in timp, am ajuns sa intelegem ca oina angajeaza probabil cel mai autentic spirit sportiv. Oina a agregat in jurul ei oameni atat de misto ca ar trebui protejati prin lege.
Constanta, Iulie 2014
Foto de Sorin Vidis
Coruia, Maramures, August 2014
Foto de Bogdan Boghitoi
Locurile si oamenii
Sorin: Ziceam mai devreme ca am descoperit cum a subzistat oina in perioada imediat post-comunista. Aici ar fi de mentionat ca in perioada anterioara, oina era totusi sustinuta si la nivel de cluburi si la nivel institutional (in echipele intreprinderilor etc.) si se mai juca si in scoli, dupa care cumva oina a iesit din sfera de atentie administrativa si parea ca nu-si va mai reveni. In anii ce au urmat, a suferit un fenomen de contractie geografica pana la cristalizarea in nuclee zonale care se alimenteaza din pasiune pura.
Constanta, Iulie 2014
Foto de Sorin Vidis
Bogdan: Oamenii care joaca oina au putini bani, asa ca deplasarile lungi sunt rare. Asta face ca oina sa supravietuiasca in clustere de sate, raspandite prin toata tara, sate suficient de apropiate ca echipele sa se poate intalni.
Iar oamenii sunt minunati. Gandeste-te ca ei practica oina doar pentru frumusetea sportului, nu pentru bani sau faima, cum zicea si Sorin, ba chiar uneori, ca sa anime cate o echipa, fac sacrificii personale. Asta cere cere o tipologie umana speciala.
Gheraesti, Neamt, Iunie 2014
Foto de Bogdan Boghitoi
Relatia cu Federatia
Bogdan: Federatia, prin presedintele ei, Nicu Dobre, a fost esentiala. A facut tot ce era capabila sa faca in conditiile lipsei de sprijin, mai ales din partea bugetului de stat, cu care ea insasi se lupta.
Ea ne-a pus in legatura cu oameni, ne-a asigurat accesul cand existau evenimente, ba chiar ne-a faciilitat demersul si logistic atunci cand a putut. Nu si-a permis sa cheltuie bani cu noi, dar bunavointa s-a vazut.
Mioveni, Arges, Iunie 2015
Foto de Sorin Vidis
Vorona, Botosani, Mai 2014
Foto de Bogdan Boghitoi
Feedback-ul comunitatii
Sorin: Majoritatea erau foarte mirati, unii neincrezatori sau suspiciosi, iar altii chiar compatimitori, cand auzeau ca facem proiectul asta ca asa vrem noi si pe banii nostri. Una peste alta, pareau destul de maguliti de interesul nostru si deschisi. Oricum, am fost primiti foarte bine peste tot pe unde am fost.
Am avut o intamplare, hai sa-i zicem amuzanta, cu unul dintre ei care ne-a spus cand ne-am revazut si asta dupa ce-i trimisesem pozele facute la antrenamentele echipei sale: "Ba, da' urate poze ati mai facut. Negre asa...".
Gheraesti, Neamt, Mai 2014
Foto de Bogdan Boghitoi
Dupa ce am pus site-ul sus am avut placerea sa asist la descoperirea lui de catre una din echipele de seniori aflata in pauza dintre meciurile unui campionat. Erau asa bucurosi sa se recunoasca in poze si cumva mandri ca au penetrat on-line-ul sau "they made the news". Era din nou ceva atat de autentic si de inocent cum numai oina mai putea produce.
Federatia pe de alta parte cred ca intelege ca un astfel de proiect nu poate fi decat de ajutor pentru demersurile lor de popularizare a sportului national.
Mamaia, Constanta, Iulie 2014
Foto de Sorin Vidis
Efectele in comunitate
Sorin: Vreau sa cred ca ajuta macar ca publicul, pe care am reusit si pe care poate mai urmeaza sa-l atingem, va deveni mai informat si chiar mai dispus sa se informeze ulterior in legatura cu oina.
Sunt cateva evenimente, chiar si in Bucuresti, foarte accesibile cum ar fi Cupa Regelui, in sambata din preajma datei de 10 mai, si alte cateva din campionat. Calendarul e disponibil pe site-ul federatiei.
Si mai tineam sa mentionez un lucru si probabil aici isi are locul cel mai bine. Am descoperit cu o foarte mare placere ca oina asta este un sport pe atat de viu pe cat de necunoscut este. Recomand cu mare incredere vizionarea unui meci. O sa va surprinda!
Chiuiesti, Cluj, August 2014
Foto de Sorin Vidis
Bogdan: Nu suntem niste militanti, dar eu sper totusi ca sa mai faca publicitate oinei. E surprinzator sa constati cat de putin se stie despre oina, mai ales in segmentul de oameni tineri, urbani si bransati, care pana la urma imping lucrurile inainte. Incercam si noi sa strecuram oina in fluxul informational la care sunt racordati, ca-i prinde bine.
Vorona, Botosani, Mai 2014
Foto de Bogdan Boghitoi
Momentul cand te opresti
Bogdan: Nu mai fotografiem. Gata, partea creativa e incheiata. Poate am mai fi putut sa mai insistam. Dar, de la un punct incolo, amandoi aveam senzatia ca ne repetam.
Fotografia pe film
Bogdan: Fotografia facuta pe film are un alt look. Insa fotografia pe film, mai ales cand faci proiecte documentare in alb-negru, are si un limbaj, inventat de marii fotografi ai secolului. Noua ne place sa vorbim limba asta, zicem ca suntem fluenti in ea, si incercam sa spunem lucruri interesante. Si cand vorbesti in limbajul asta vizual lucrurile ies sobre, atemporale, esentializate. Nu batii campii cu culori inutile, ori genul de detalii irelevante pe care ti-l permite un aparat digital ultrasharp. In schimb, lasi sa vorbeasca gradatiile tonale, felul in care granulatia filmului spune fix cat trebuie si asa mai departe.
De folosit folosim in special echipament Leica. Animalele noastre de povara sunt niste Leica M6. Eu mai folosesc un Voigtlander R4A, care imi usureaza lucrul cu obiectivele grandangulare. Sorin a mai folosit un Hasselblad Xpan pentru cadrele panoramice.
Bucuresti, Mai 2014
Foto de Sorin Vidis
Coruia, Maramures, August 2015
Foto de Bogdan Boghitoi
Rolele de film
Bogdan: Nu am numarat, dar totalul fotografiilor trece lejer de o mie, poate doua. Ce am publicat e doar o mica parte. Albumul va avea 80 de fotografii. Fa proportia. Asa e regula in fotografia documentara: imensa majoritate a fotografilor sunt vazute doar de autori.
Promovarea
Bogdan: Aici trebuie sa ne facem mea culpa. Am fost indolenti, asa ca nu am promovat sistematic proiectul. L-am plimbat pe la festivaluri, am mai avut niste aparitii in presa, are site si pagina Facebook, dar in rest nu am fost foarte energici. Sper sa ne iasa mai bine la promovarea cartii.
Sorin: Trebuie sa recunosc ca nici nu am stat sa monitorizam analizele de trafic pe site, deci nu am un raspuns. Sper doar ca cele mai bune rezultate sa le dea campania de crowdfunding pentru finantarea albumului foto.
Gheraesti, Neamt, Iulie 2014
Foto de Bogdan Boghitoi
Provocarile
Bogdan: Banii. Si, ca orice poet care descopera ca si asta conteaza, am gasit solutii improvizand. Am mers pe unde puteam sa innoptam gratis, am mers cu microbuzele echipelor ori cu autostopul si asa mai departe.
Si nu in ultimul rand am fost ajutati de prieteni. De exemplu, site-ul nostru e tinut gratis pe serverul unui prieten, Emilian Moldovan, care e una dintre cele mai minunate fiinte care populeaza planeta. Lui Radu Manelici, unul dintre cei mai buni designeri din piata, ii datoram layout-ul albumului, si asa mai departe.
Sorin: Ei, am avut cateva momente mai putin bune, dar de fiecare data ne-am repus pe picioare ori reciproc, ori cu ajutor din afara, adica de la prieteni. Cristian Bassa, de exemplu, ne-a readus pe drumul publicarii albumului si asta nu a fost nici usor, nici putin.
Sibiu, Noiembrie 2014
Foto de Sorin Vidis
Oina Photo Book
Bogdan: Cartea va fi finantata prin crowdfunding, pe Indiegogo. Cautati-o. Se numeste “Oina: a photobook”, aici. Oricare ar fi situatia, cartea va aparea la inceputul lui martie 2017.
Sorin: Asta credem ca trebuie sa fie finalitatea unui proiect fotografic si de la inceput ne-am dorit asta.
Cartea va contine o selectie atenta de vreo 80 de fotografii cu explicatii foto pe parcursul a peste 100 de pagini si un fir narativ care, credem noi, te pune la punct cu fenomenul social al oinei in prezent.
In plus, ca post-fata, vom avea un scurt eseu compus de Bogdan.
Pe viitor
Bogdan: Probabil vor fi niste evenimente legate de carte. Insa mintea ne e acum la urmatorul proiect. Nu stim care va fi. Trebuie sa mai facem niste sedinte de redactie. Ori asteptam sugestii din public.
Sorin: Nu ne asteptam sa schimbam lumea cu proiectul asta si nici modul de gandire sau predilectiile publicului. Insa chiar si daca macar intr-o masura foarte mica atingem cateva persoane, amplificat de efectul fluture, efectele pot fi nebanuite ;).
Pe langa demersul nostru artistic, daca proiectul nostru ar netezi calea forurilor abilitate pentru propulsarea oinei, asta ne-ar face tare fericiti.
