Pe Stefan Eremia si Gabriel Kirmaier i-am mai luat la intrebari pe vremea cand faceau parte din Moebius. Prezentul ii surprinde tot in postura de colegi de trupa, alaturi de Andrei Cebotaru, dar pe un alt drum si cu un alt nume.
Greetings Sugar (GS) e o trupa care, daca ne luam dupa interneti, a prins deja la publicul iubitor de alternative dark-hearted stuff, caruia ii place sa "danseze cu o lacrima in ochi", dupa cum il citeaza Gabriel pe Win Butler (vocalist Arcade Fire).
Desi se zvoneste ca, in arta lor, muzicienii merg pe intuitie, in cazul celor trei, lucrurile sunt bine structurate. O piesa terminata nu inseamna ca e gata sa fie on-air. Focusul se muta catre identitate, pozitionare, clipuri, PR, cu alte cuvinte, promovarea, care nu se face la voia intamplarii.
Despre cum se pune pe picioare o trupa, ce s-a intamplat in spatele camerelor la filmarea primelor doua clipuri si cum s-a facut imparteala de taskuri intre Stefan, Gabriel si Andrei, mai jos:
Stefan si Gabriel, tot in vanzari software si, respectiv, publicitate?
Gabriel: Da, tot asa. Ish. Amandoi ne-am schimbat joburile intre timp, Stefan tot vanzari software iar eu nu mai fac publicitate de un an, cam de cand am inceput sa lucram la Greetings Sugar (nu sunt intamplari legate si nici numele formatiei nu l-am avut atunci), ci design de software.
Ne si folosim de abilitatile noastre profesionale in trupa, Stefan e ala prietenos, gen departamentul de relatii publice si o face foarte bine iar eu fac tot ce tine de vizualuri, ceea ce imi face deosebita placere! Cumva formatia, un proiect foarte serios pentru noi, imi ofera si un playground de design liber.
Motivele plecarii din Moebius si stadiul actual
Stefan: Da, GS este un proiect rezultat din cele foarte multe ultime zvacniri ale fostei formatii. Am plecat pentru ca nu mai reuseam sa facem pasi in fata. Acum nu se intampla nimic cu Moebius si nici nu cred ca se va intampla ceva pentru foarte multa vreme. Dar nu se stie niciodata cand facem un revival pentru cei 72 de fani inversunati.
Cum se procedeaza cand ai de lansat o trupa noua?
Gabriel: Primul pas e sa stii foarte clar ce vrei sa obtii si apoi sa te izolezi, sa faci sa se intample ce ti-ai propus. Cel putin in asta credem noi, ca trebuie sa ai un ghid la care poti sa te intorci mereu, daca te simti pierdut si te ajuta si in crearea unui produs inchegat. Da, e misto tema asta de chitara, dar sustine scopul final? Daca nu, atunci se arunca.
Atunci cand muzica - produsul de baza - este gata, iesim din izolare si ne focusam pe celelalte aspecte la fel de importante: identitate, pozitionare, clipuri, pr, promovare. Fata de mentalitatea de "hai ca avem materialul, dam drumul si vedem ce se intampla", am incercat sa controlam acest outcome cat se poate de mult.
Ne-am lansat direct cu single-uri si clipuri, nu cu live-uri, deci am pus mai mare accent pe social media si suntem prezenti pe toate platformele. Pot sa zic ca numele formatiei e ultimul pas. Pana nu dai drumul la treaba pe facebook, poti sa te razgandesti de cate ori vrei. Am ocupat mai multe pagini de facebook cu niste idei de nume la care am zis "DA! ASTA E!" si peste o saptamana nu ne-a mai placut. Dar Greetings Sugar ne place mult.
Ideile si locurile in care sunt scrise
Stefan: Perioada de compus a durat cam un an si a culminat cu un soi de bandcamp la Izvorul Muresului, jud. Harghita. Asta inseamna ca am stat eu cu Gabi, 10 zile, pe varful unui deal, si am terminat tot ce era neterminat, adica materialul la care lucram de aproape un an. Bine, lucrurile sunt mereu neterminate, si e oarecum exasperant, pentru ca nu o sa avem niciodata un moment de genul "gata, e perfect asa", dar toate panzele sunt deja sus.
N-as putea sa-ti spun ce ne inspira, dar observ ca mesajul albumului este intru totul o instigare la revolutii personale. Nicidecum cantece de dragoste, insa iubesc faptul ca sunt percepute asa.
Indoieli? Avem o dacie papuc plina de indoieli. In primul rand ne indoim de reusita, ca sa zic asa, cumva, pe fondul unei lipse de precedent, dar avem si niste sperante, deci deocamdata se anuleaza. Hehe, intrebarea "ce rost are?" nu apare niciodata cand ai elanul ala de inceput. Dar cea mai mare indoiala/frica a mea este ca nu carecumva sa ne lasam prea influentati, in subconstient, de artistii care ne plac, si asta sa se regaseasca prea tare in muzica noastra. Cred ca de asta ma irita comparatiile cu alte trupe, indiferent de cat de flatante ar fi ele.
Structura dinamica
Gabriel: Da, suntem doi la baza, eu si Stefan, si asta tot din planul de baza a formatiei vine. Din experienta noastra, democratia in formatii nu functioneaza, asa ca am zis sa cream o platforma unde ducem noi totul si decidem tot, pentru ca e mult mai usor sa ajungem la un consens si la finalul zilei sa se si intample ceva practic. In live-uri, insa, o sa fim multi spre foarte multi.
O baza obisnuita de chitara, bas, tobe cu synthuri cu un extra nu atat de obisnuit grup de suflatori, cu un eventual cor de voci de backing. Tot din planul initial (un fel de constitutie a formatiei, daca vrei) s-a stabilit ca muzica e mai importanta decat desfasurarea personala. De exemplu, eu live cant la chitara, dar vor fi melodii care nu au chitara deloc. Si cat timp suna bine e foarte ok, fac eu ceva, dansez cu publicul.
Partea de comunicare
Stefan: Cand am plecat din formatia veche, ne-am promis ca vom face totul pe cat de profi posibil. Fara compromis. Se pleaca de la muzica, dar apoi iti trebuie un ambalaj la fel de frumos.
Deci, ne-am facut exceluri peste exceluri, mai ceva ca la vanzari de software, am stabilit deadlinuri si ne-am tinut de ele, am stabilit cum, ce si cand comunicam. Ne-a fost oarecum usor, pentru ca noua ni se pare ca toata imaginea formatiei si modul in care vrem sa comunicam merg mana in mana cu muzica.
Experienta ne-a invatat ca videoclipurile nu ies bine fara buget si ne-am gandit sa facem ceva simplu, cu o imagine frumoasa si ceva ce nu avem cum sa stricam prea tare. Dar norocul nostru a fost ca lumea a luat lucrurile super in serios si a iesit ceva de care suntem foarte mandri. Adica ne-am trezit cu o super echipa de 15 oameni la filmari.
Ne-a ajutat mult toata lumea din jur, de la Simona Radoi - fostul manager Moebius - care ne-a pus in contact cu o gramada de lume, Alexandra Buzas, care a produs videoclipurile intr-un timp record si cu o usurinta care m-a inspaimantat, Ana Ularu si Bogdan Serban, care practic ne-au imprumutat capitalul lor de imagine fara dobanda. Si lista e super lunga.
Deci, ca sa-ti raspund la intrebare, aveam teasere, aveam videoclipuri, aveam site, aveam poze, aveam shop. Arsenal complet. Plus pachetul ala de buna dispozitie venit de la toti oamenii care au ajutat asa, de drag.
"Planul" de concerte?
Gabriel: Planul de concerte e sa nu facem doar concerte si atat, ci sa fie fiecare concert un eveniment. Si pentru asta vom lucra pe partea de organizare, promovare, lumini si sunet cat lucram si la melodii. Poti sa ai cele mai bune melodii, daca nu te prezinti la fel de bine live.
Primul nostru live, cel de prezentare, va fi pana in prima saptamana din decembrie si avem foarte mult de lucru pentru asta. Cel mai bine facem un interviu separat numai pe tema asta dupa concert, ca sa pot sa zic mult mai multe amanunte. Ramane stabilit!
De ce "Greetings Sugar" si de ce an "alternative dark-hearted band"?
Stefan: Haha, este doar un nume. Ne-a placut noua cum suna. Dar am sa-ti povestesc: dupa ce ne-am gandit disperati 6 luni la un nume de formatie, am inceput sa ma uit pe o lista cu 10.000 de nume de formatii, statistically grammar average. Si nici acolo n-am gasit nimic, dar ce bine am facut ca i-am zis si lui Gabi de lista asta, pentru ca, dupa primul lui scroll, era acolo: "GREETINGS FLORIN". Singurul nostru merit este ca "Florin" nu ne-a placut asa tare.
Dark hearted, pentru ca, si aici o sa-l citez pe Gabi care il citeaza pe Win Butler: "vrem ca lumea sa danseze cu o lacrima in ochi". Si mesajul nostru, asa este, dark hearted. Tot albumul este un soi de frustrare vis-a-vis de lucrurile care ne inconjoara. Suna super vag, dar nu vreau sa intru in detalii, va trebui sa aveti rabdare si sa ascultati. Nu obisnuiesc sa ies in strada la proteste, dar uite, albumul asta o sa fie modul nostru de a iesi in strada.
De exemplu, Greener si Drunken Revelations n-au nici cea mai mica legatura cu vreo despartire amoroasa, sau vreo cearta in cuplu, cum ai avea impresia din clipuri. Dar da, pot fi interpretate si asa, si fix asta imi place. Pana la urma despre asta e vorba, sa te regasesti in mesaj, indiferent sub ce forma.
Uite, pentru noi, GS, nimic nu e mai reprezentativ decat versul lui James Murphy cand zice "you wanted a hit, but maybe we don't do hits".
Povesti de la filmarea celor doua clipuri
Gabriel: Am filmat la Point, care e un loc minunat, si mai tarziu am aflat ca video editorul clipurilor isi exerseaza uneori acolo pasiunea lui de gatit. Am avut un film crew de vreo 15 persoane, mi-ar fi greu sa numesc pe toata lumea, dar ar fi inca un motiv sa va uitati la clipuri pana la capat pentru a citi genericul.
Ceva picanterie ar fi momentul cand aplicam vin pe camasa lui Bogdan (care nu s-a aruncat direct pe el, pare rau sa va zic), cineva glumea ca asta ar putea sa fie si o reclama la tampoane. Dar nu zic cine, ca poate nu vrea sa zic. Asta e partea amuzanta. Partea care trebuia documentata pentru domnisoare, dar nu am fost pe faza, era atunci cand Bogdan isi schimba camasa. Sorry, sugar!
Pe viitor
Stefan: De vazut, cel mai bine se vede pe canalul de YouTube, si zau ca mie cel mai mult imi place sa vad viewurile cresacand. De ascultat, ne auziti pe radio-uri, din cate inteleg. Urmeaza un al 3lea single cu videoclip, candva la inceputul lui noiembrie, si speram ca putem sa facem si un concert anul asta, dar relax, sugar, ca te tinem la curent.
