Publicitarii romani invata, in primul rand, in echipa. Sau asa credem noi, ajunsi la a doua pereche de creativi care raspund in tandem la seria noastra despre invataturile din industrie. Au fost fetele de la Jazz, acum urmeaza baietii de la Mullen Lowe: Andrei Munteanu (tricou maro) si Victor Oprisan (tricou negru), Group Creative Directors.
Andrei are o metoda pe cat de simpla, pe atat de complexa si pe cat de neaosa la exprimare, pe atat de universala: sa tina ochii deschisi si urechile ciulite. Victor il completeaza: "din work-ul oamenilor mai buni decat mine si din greseli. In ambele cazuri e destul material didactic".
Schimbari de paradigma
AM: Destul de dificil de cuantificat aceste schimbari de paradigma pentru ca mereu trebuie sa ma repliez din mers si sa ma adaptez intr-un domeniu in care trendurile se schimba destul de des.
Chiar daca visezi sa faci numai ATL cand intri in publicitate, fara sa stii (macar) cate putin din fiecare nu poti tine pasul. De aceea trebuie sa accepti orice provocare si sa nu refuzi niciun proiect din care poti invata ceva.
Pentru mine o schimbare de paradigma a fost atunci cand a trebuit sa trec de la un mod de lucru departamental la unul inter-agentie, cu brief-uri venite din toate directiile.
VO: Schimbarea e o constanta in publicitate si necesita adaptare. Asta e una din partile frumoase ale meseriei.
Ce si cum se invata in publicitate
AM: Problema este sa vrei sa inveti, ca sigur gasesti de unde: de la colegi, de pe site-urile de specialitate sau pur si simplu de pe strada. Cred ca experienta o dobandesti cu cat esti mai dispus sa inveti, chiar si de la un junior nou-venit in agentie.
VO: Majoritatea probabil ca invata de la publicitarii care au o experienta si mai mare in aceasta meserie si din campaniile inscrise pe la festivaluri.
Metoda personala
AM: Metoda este una pe cat de simpla, pe atat de complexa si pe cat de neaosa la exprimare, pe atat de universala: sa tin ochii deschisi si urechile ciulite!
Iar ca tehnica personala: sa nu renunt la o carte care nu-mi place sau sa reiau un film la care am adormit de plictiseala si sa incerc sa descopar cel putin un lucru interesant si care sa-mi dea satisfactia lecturii/vizionarii.
VO: Eu invat analizand work-ul oamenilor mai buni decat mine si din greseli. In ambele cazuri e destul material didactic.
Intre nesiguranta si ”da, stiu care e treaba in publicitate”
AM: Eu sunt convins ca si cel mai premiat creativ are momente cand se gandeste "o fi ceva aici sau e cea mai mare prostie?".
Nesiguranta te face sa vrei sa duci o idee mai departe, sa o imbunatatesti. Dar cred totusi ca sunt si momente cand seara ai o idee care ti se pare ca te-ar indreptati sa spui "gata, tata, stiu cu ce se mananca", insa intotdeauna dimineata intervine nesiguranta. Daca nu intervine, e grav…
VO: Depinde la cine ma raportez. Pentru oamenii care nu lucreaza in domeniu “da, stiu care e treaba in publicitate”, dar in fata lui Chacho Puebla nu mai eram chiar asa sigur. E o pozitie foarte variabila si cred ca asa trebuie sa ramana, astfel ai si incredere si varf de urcat.
O invatatura recenta
AM: Am invatat ca o pasiune poate fi redesteptata facand lucruri mici: recent am redescoperit scrisul cu stiloul (am vreo 3 numai la birou) si mi-am reactivat diverse proiecte legate de scris pe care le abandonasem.
VO: Positive reinforcement goes a long way
Cursuri de specialitate
AM: Imediat dupa terminarea facultatii am facut un Master de "Consultanta in publicitate" in cadrul Universitatii din Bucuresti si chiar daca titulatura e pompoasa, recunosc ca nu am ramas cu foarte multe lucruri de acolo.
Cel mai important a fost insa ca mi-a confirmat interesul pentru publicitate si am cautat sa invat cat mai multe lucruri pe cont propriu si apoi sa ma angajez in industrie.
VO: Ultimul curs la care am participat a fost Creative Tools for Uncovering Insights sustinut de Yonathan Dominitz. Cred ca in general cursurile ajuta, dar in ce masura, depinde de filtrele si capacitatea fiecaruia de a pune in practica teoria.
Titluri de specialitate
AM: Nu este chiar de specialitate, dar cred ca este imbinarea perfecta dintre beletristica si publicitatea autohtona. Ma refer la "Sfarsitul lumii" a lui B.C. Toata lumea are cate ceva de invatat de acolo!
VO: Nu stiu daca Lurzer's Archvie poate fi considerata "carte" dar daca da, atunci am “citit" toate volumele.
Carti
AM: Pastrez si acum un post-it primit la un interviu de internship la inceputul anilor 2000 pe cand eram inca student si pe care un director de creatie mi-a scris lectura obligatorie: Positionning, Hey Mr.Whipple. M-am chinuit ceva timp sa le gasesc, pe a doua cred ca am avut-o doar trasa la xerox!
VO: Cartile citite in timpul liber care m-au detasat putin de job m-au ajutat sa vin fresh la birou.
Romania si scoala de publicitate
AM: Scoala ADC cred ca nu mai este demult o alternativa, ci chiar prima optiune pentru cine isi doreste sa invete publicitate.
VO: Cred ca suntem pe drumul cel bun cu Scoala ADC.
Publicitatea si nevoia de invatare
AM: In oracole se punea Idem 2.
VO: Nu cred ca exista o meserie in care sa se opreasca procesul de invatare, pentru ca nu ai satisfactie daca nu esti azi mai bun ca ieri si pentru asta trebuie sa inveti.