[Traduttore traditore] Paul Radu Grigoriu: Daca mi s-ar fi cerut sa traduc "Procesul" lui Kafka intr-o luna, piata ar fi avut parte de inca o traducere dezastruoasa

In urma cu 6 ani, la editura Publica, aparea biografia lui Fidel Castro. Au fost cinci sute de pagini, scrise de autorul german Skierka si traduse in romaneste de catre Paul Radu Grigoriu. Paul, care a mai colaborat si cu edituri precum Hasefer sau Trei, traduce din engleza, franceza si germana. Spune ca unul dintre ingredientele de neinlocuit pentru ca o traducere sa iasa foarte bine este ca cel ce o face sa cunoasca limba materna la un nivel ridicat.

Ca si antevorbitorii sai, Paul este de parere ca a avea un job full-time ca traducator de carte este o utopie, in momentul de fata, in Romania. Dar stiti cum e, in Romania nici utopiile nu tin prea mult, deci sa nu dezarmam inca.

Si iata, va facem si o recomandare de carte, prin vocea invitatului nostru de astazi: "Dulcele Bar". 

Fidel textului

Am inceput sa fac traduceri in 2010 cand, printr-o colega de munca am ajuns la Editura Publica. Unde am dat de... un fost coleg de liceu. Se cauta un om cu oarecare experienta intr-ale literelor care sa traduca biografia lui Fidel Castro, scrisa de jurnalistul de investigatie si scriitorul german Volker Skierka. Aceasta a fost, asadar, prima carte tradusa.

Ce autori se traduc mai greu/usor?

E o intrebare cu multiple posibilitati de raspuns, in functie de ce intelegem prin usor. Daca un lucru e prea usor, parca nici nu-ti aduce atatea satisfactii. Dintr-o alta perspectiva, usor se traduc autorii care scriu bine. Cu ceilalti e o corvoada lipsita de orice bucurie.

In ceea ce ma priveste, nu am simtit niciodata munca de traducator ca pe o corvoada. Dar, desigur, a trebuit sa ma documentez. De pilda, pentru interviul-autobiografie al lui Woody Allen, am scotocit prin articole si reviste de film, pentru a vedea daca vreun titlu avea deja si varianta romaneasca.

Chiar si asa, daca nu mi-a placut, am schimbat si am facut o trimitere la o nota de subsol. Apropo de asta, simt adesea nevoia sa fac note de subsol, uneori am ajuns la peste o suta. Pentru ca dincolo de traducerea bruta, imi place sa familiarizez cititorul cu contextul cultural al scrierii. Revenind, asadar, la esenta intrebarii, privesc dificultatile puse de o traducere mai degraba ca pe niste provocari care fac munca mai interesanta.

Cred ca esentiala este buna cunoastere a limbii materne. Nu doar a vocabularului, ci si a vorbirii firesti. Un traducator mediocru poate face o traducere foarte corecta si atat. La unul bun, cititorul uita ca are in fata o traducere.

Lucrul cu propozitia

Odata aflat termenul-limita, imi impart numarul de pagini pe zile, in asa fel incat sa pot acoperi eventuale mici intarzieri si amanari. Nu traduc aproape niciodata numarul de pagini dintr-o zi deodata. 3-4 pagini, apoi o pauza si tot asa. Uneori ascult muzica in timp ce lucrez. In ceea ce priveste corecturile, e foarte important pentru mine sa le vad inainte de a ajunge la tipar. Pentru ca uneori sunt flexibil, alteori foarte incapatanat si am anumite formulari de care nu vreau sa se atinga nimeni.

Colaborari

Colaborez de ani buni cu Editura Publica, cu care am o relatie excelenta. De obicei mi se propune cate un titlu, arunc o privire peste carte si apoi ne intelegem la detalii. Cunoscandu-ne de acum destul de bine, cei de acolo stiu daca o carte mi se potriveste sau daca mi-ar placea sa o traduc. Am mai tradus si pentru Editura Trei si Editura Hasefer.

Full-time job

In Romania, in niciun caz nu se poate vorbi de trait din tradus. Editurile nu au bani, piata de literatura nu pare sa fie rentabila. Tocmai de aceea este important sa gasesti oameni care sa faca acest lucru din pasiune. Eu, de pilda, imi iau foarte mult timp pentru a traduce o carte, tocmai pentru a putea face si alte lucruri in paralel, pentru a-mi putea asigura existenta.

Practic, desi e si o sursa de venit, activitatea de traducator este in primul rand o pasiune. O fac pentru ca simt nevoia si imi place, insa trebuie sa-mi impart timpul in asa fel incat sa am si un "full-time job". Asa se explica si multe dintre traducerile stangace, facute in graba, multe proaste, de pe piata. Din acest punct de vedere, nu am avut niciodata probleme cu editurile cu care am lucrat: mi s-a dat de fiecare data timpul pe care l-am cerut si de aceea am putut sa acord timpul necesar fiecarei traduceri.

Daca insa mi s-ar fi cerut sa traduc "Procesul" lui Kafka intr-o luna, presupunand prin absurd ca n-as fi refuzat, piata ar fi avut parte de inca o traducere dezastruoasa, asa cum exista, din pacate, destule.

Vremuri mai bune, deci

Dintr-o perspectiva mai generala, as spune ca piata de carte din Romania ofera numeroase motive de optimism. Chiar daca uneori preturile par prohibitive, cu un pic de ambitie si rabdare poti gasi titluri din mai toate domeniile pentru nu foarte multi bani. In privinta traducerilor, lucrurile nu mai sunt la fel de roz.

Editurile nu-si permit sa plateasca preturi cat de cat bune, in consecinta mai toti traducatorii sunt part-time. Si la asta se adauga si dorinta unora de a favoriza cantitatea in dauna calitatii, de unde invazia de traduceri mediocre sau de-a dreptul proaste pe piata. Dar, atata timp cat exista pasiune, sunt si motive de a spera la vremuri mai bune.

 Preferinte

Cartea mea preferata este Noul Testament, un apogeu al culturii din perspectiva in care o privesc eu. In plus, pentru a intelege cultura europeana in general, e o lectura indispensabila. Indiferent ca privesti tablourile de la Luvru, ca citesti un roman modern, ca incerci sa descoperi fundamentele ordinii sociale europene sau psihologia omeneasca, Noul Testament ramane reperul primordial. In plus, e o prodigioasa opera de "traducere" a mesajului dumnezeiesc in cuvinte omenesti.

Din traducerile mele, cel mai mult mi-a placut pana acum "Dulcele bar", de J. R. Moehringer. A fost prima data cand am simtit ca fac cu adevarat traducere literara. Moehringer scrie dezinvolt, intr-un stil modern si un limbaj foarte pe intelesul contemporanilor nostri, dar e important sa treci peste simpla relatare a faptelor - cu care, pana la un punct, generatia mea se poate identifica - si sa sesizezi aspectele ironice si autoironice si pe cele introspective. Este o carte la care mi-am depasit de multe ori "ratia" de pagini de tradus pe zi, pentru ca pur si simplu eram curios cum va suna mai departe in romana aceasta autobiografie cu forma de roman.

Si-acum?

Ma pregatesc sa traduc o carte de referinta a unui economist ceh, caruia nu-i pot da inca numele. Nu ma pasioneaza in mod deosebit economia, insa este vorba aici despre o viziune de ansamblu, care vede aceasta disciplina nu doar ca pe un fel de matematica ce se cere aplicata si atat, ci ia in calcul si implicatiile etice si morale.

Este deci (si) o carte de economie filosofica. Uneori te intalnesti cu carti care nu sunt din domeniul tau, dar care te ajuta sa-ti extinzi universul. Acestea fiind spuse, recunosc ca am tradus cel putin o carte din care nu am ramas cu nimic, insa, din fericire, asemenea intamplari sunt rare.