[Cu BD-urile in mana] Victor Drujiniu, artist trecut pe la Dark Horse, DC si Marvel: Mi-am incercat norocul in domeniu cand studioul de animatie in care lucrasem 2 ani s-a inchis

Intrat in domeniu printr-o intamplare (doar in aparenta) nefericita, inchiderea studioului de animatie la care lucra, Victor Drujiniu nu a facut networking, networking-ul l-a facut pe el. Asta, si talentul. Din vorba in vorba, colaborarile au inceput sa tot vina catre el pornind de la un agent brazilian care i-a adus primul proiect cu editura americana Zenescop si ajungand pana la cele mai mari doua nume din industria de BD a Statelor Unite: Marvel si DC Comics. 

Victor a ilustrat pana acum titluri ca Batman: Arkham Origins (adaptarea BD a jocului video omonim), Arrow (dupa serialul cu acelasi nume), Justice League Dark sau Predators (adaptarea oficiala a filmului de Nimród Antal).

In prezent, colaboreaza cu editura franceza Soleil. Spune ca prefera modul de lucru al francezilor, unde desenatorul se ocupa de vizualuri cap-coada, comparativ cu metoda americana - aici, lucrul este fragmentat, fiind implicat cate un artist pentru fiecare etapa, desenatorul nefiind si colorist, de pilda.

Ii dam cuvantul in randurile de mai jos:

Primele BD-uri

Primele mele amintiri cu benzi desenate sunt tocmai din anii de gradinita. Tata avea o colectie consistenta de PIF-uri si astfel am avut contact cu banda desenata de mic copil. Acestea au fost, deci, primele BD-uri cu care am intrat in contact si pe care am inceput sa le citesc , la inceput, impreuna cu tata, iar peste ani, singur.

Erau pe stilul magazines, cuprinzand mai multe povestiri/serii. Printre ele s-au numarat: Rahan, He-Man, Captain Apache, Le Loup Noir, Dr. Justice si multe altele. Inca din primul moment am fost atras de cele realiste, serioase, nu de cele cartooney, cum erau Pif si Hercule, Pifou s.a.

In clasa a 3-a au aparut la chioscurile de ziare primele BD-uri cu supereroi. Primul album a fost adaptarea filmului "Batman" din 1989, filmul lui Tim Burton, cu Michael Keaton si Jack Nicolson. Alaturi de acesta au mai aparut un album cu Spiderman si unul cu Phantom, toate in limba maghiara. Dupa aceea, au aparut si seriile cu Superman, Batman, Spider-Man; iar mai apoi, X-Men, Avengers s.a.

Din gradinita am inceput sa desenez din Pif-uri. Pe urma, odata cu aparitia seriilor cu supereroi, trecerea a fost naturala. Am facut-o din placere, din pasiune, iar in timp a inceput sa ma preocupe tot mai mult procesul lor de creare – cine desena, cum desena, ce instrumente folosea, ce tehnici etc.

Ajuns in liceu mi-am dat seama ca iubeam aceasta forma de arta si, spre norocul meu, profesorul meu de atelier (pictura) m-a spirijinit, ba chiar m-a incurajat in acest sens. 

Timeline de momente-cheie

Primul moment - si, probabil, cel mai important, deoarece s-a dovedit a fi fost unul determinant - a fost atunci cand studioul de animatie in care lucrasem 2 ani s-a inchis. Venise momentul sa-mi incerc norocul in acest domeniu.

La studio lucrasem cu niste colegi, care erau din Bucuresti. Prin intermediul lor am cunoscut si alti oameni pasionati de BD-uri, iar unul dintre acestia mi-a recomandat un site, care avea anunturi cu job-uri pentru comics. Erau doua categorii: neplatite si platite. Mi-am facut un portofoliu cu desenele pe care le facusem pana atunci si am aplicat la cele mai interesante anunturi.

Printre cei care mi-au raspuns s-a numarat si Romulo Suares, un agent brazilian care cauta artisti pentru piata din SUA. Astfel am obtinut si primul meu proiect cu editura Zenescope, o editura mai mica de pe piata americana.

Editorul si scenaristul de acolo m-a placut si dupa ce am desenat cateva numere din diverse serii ale lor, acesta mi-a propus si primul meu roman grafic, scris de el: The Waking.

Dupa terminarea romanului, lucrurile s-au impotmolit si, cu ajutorul coloristului de pe acest proiect, l-am cunoscut pe cel care avea sa ma introduca in „lumea mare” a comics-urilor americane: Shon Bury.

Astfel, la scurt timp dupa ce ne-am cunoscut, acesta mi-a obtinut si primul meu roiect major din cariera: adaptarea oficiala a filmului Predators din 2010, pentru care am fost ales de insusi Robert Rodriguez. Editura care detinea drepturile de publicare era binecunoscuta Dark Horse.

Astfel a inceput o colaborare de cativa ani cu acestia. Dupa Predators, am realizat romanul grafic The Occultist, proiectul personal al redactorului si proprietarului editurii, Mike Richardson.

Am colaborat cu ei si la realizarea unor albume care au avut legatura cu anumite jocuri video, precum Prototype 2 sau Dungeon Siege.

Acestea mi-ai deschis si usile catre celelalte edituri din SUA si, anume, cele „doua mari”, cum li se spune: Marvel si DC.

Agentul meu mi-a obtinut si prima (si, din pacate, ultima) colaborare cu Marvel, un back-up story intr-un numar din The Incredible Hulks, unde am facut echipa chiar cu Sandu Florea, binecunoscutul nostru inker din SUA. 

Dupa aceea, unul din artistii care lucrau la DC si pe care il cunoscusem online, m-a contactat ca sa desenez 2 numere din Justice League Dark.

Dupa acestea am fost numit printre artistii care au desenat adaptarea in BD a serialului Arrow (Arcasul) pentru linia de comics-uri digitale ale celor de la DC.

Ca urmare a acestei colaborari am fost cooptat in echipa care a desenat romanul grafic Batman: Arkham Origins, dupa jocul cu acelasi nume.

Justice League Dark

In prezent, colaborez cu editura Soleil din Franta.

Stilul de banda desenata

Am un stil mai degraba realist. Imi place sa folosesc si sa ma joc cu "negrurile" pentru a accentua zonele de umbra. Insa ma aflu intr-o permananta cautare si formare.

Ma inspir in permanenta de la artistii pe care ii admir cel mai mult, incerc sa le inteleg modul de abordare al desenului, de compunere al paginii si iau de la fiecare elementele de care ma pot folosi, transpunandu-le apoi prin filtrul propriu in desenele mele.

Schite

In ceea ce priveste partea de scenariu, cunostintele mele nu sunt atat de vaste. Toate proiectele pe care le-am desenat au fost scrise de scenaristi profesionisti.

Cheia sta tocmai in prelucrarea lor si adaptarea lor pentru acest mediu eminamente vizual – chiar daca in ziua de azi, mai ales in SUA, scriitorii/scenaristii sunt in centrul atentiei. Succesul unei povesti in banda desenata depinde foarte mult si de colaborarea si simbioza dintre scenarist si artist.

Victor la masa de lucru

Primul pas este primirea scenariului, pe care, de regula, il citesc inainte. Datorita sistemului de plata, lucrez pe calupuri de cate 5 pagini. Primul pas in realizarea acestora il constituie layout-urile, si anume compunerea paginilor, distribuirea cadrelor pe acestea, stabilirea unghiul camerei in fiecare cadru etc.

Acesta presupune schitarea in mare a personajelor in fiecare cadru, gasirea miscarilor corecte, a unui unghi de camera potrivit, studiul personajelor si o documentare adecvata – daca aceasta nu ti se ofera.

Odata aprobate layout-urile, fac creionajul, iar ultimul pas sunt tusurile. In SUA, tusurile sunt de regula facuta de inker, datorita timpului foarte scurt care exista la dispozitie.

In Franta, artistul face intreg desenul, deci si tusurile. Prefer aceasta modalitate de lucru deoarece astfel detin controlul total asupra aspectului final al desenului pe pagina.

BD: Romania vs. afara

In momentul de fata nu exista un termen de comparatie, din niciun punct de vedere. Acesta este un subiect prea amplu pentru a putea fi discutat in detaliu aici. Suntem in dezavantaj din toate punctele de vedere. Incepand cu publicul – care nu are inca aceasta cultura a benzii desenate, nu ca afara; investitiile, managementul, mentalitatea s.a.m.d.

Un avantaj ar putea fi tocmai faptul ca piata de la noi este una virgina, insa asta ar presupune sa se si poata folosi si exploata momentul. Bineinteles, asta presupune de la sine investitii. Ori in mediul economic din ziua de azi, si mai ales in Romania... mai greu. Dar nu imposibil! Dovada ca in ultimii ani au aparut cateva edituri, care scot materiale lunare. Din pacate, unii au inceput sa se retraga din cauza dificultatilor materiale.

Este evidenta evolutia pietei din ultimii ani. Aparatia titlurilor romanesti, cat si a celor americane (Marvel) traduse arata o anumita evolutie, sau, mai bine zis, un punct de plecare. Ramane de vazut cum vor mai evolua lucrurile de aici incolo.

Dorinta exista, public cu siguranta exista, conditiile sunt propice si datorita numarului tot mai mare de filme de gen, care ies si ruleaza anual la cinematografe.

Trenduri. Statele Unite-Romania

Exemplul cel mai bun este cel din America, unde iata ca edituri precum Image si alte cateva, specializate pe publicarea proiectelor creator-owned (cu drepturi de autor) au luat avant si domina chiar titlurile mult mai consacrate, care apartin celor „doua mari”.

Vorbesc despre piata din US, pentru ca pe aceasta o urmaresc mai indeaproape de ani de zile si pentru ca este cea mai mare din lume. Deci si trendurile tind sa vina de acolo, la fel ca in cinematografie, muzica s.a.

Cat despre evolutia trendurilor la noi, in comparatie cu cele de afara, sincer, nu as putea face o apreciere exacta, obiectiva. Este mult prea mica si incipienta piata. Momentan trendul este unul de crestere in sensul ca au inceput sa apara tot mai multe titluri, in special cele din genul superhero, cu mici exceptii pe ici-colo.

Cu ce probleme se confrunta desenatorii de comics?

Din nou, nu cunosc prea multe despre modul in care se desfasoara aceste relatii desenator/editura la noi. Din afara privind, probabil principala problema o constituie page rate-ul, care nu reuseste nici macar sa se apropie cat de cat de un page rate minim din afara. Lucru care nu este surprinzator, din nou, data fiind realitatea economica de la noi din tara si cea din domeniul comics-urilor.

Una din probleme specifice pietei este atragerea unor noi cititori. Exista un segment de public destul de bine definit, iar din cate am auzit si am observat, numarul acestora nu pare sa creasca, ci dimpotriva, stagneaza sau chiar se micsoreaza.

De aceea unele dintre editurile aparute recent au probleme financiare acum si sunt chiar nevoite sa se retraga.

Aici am mai observat un fenomen: au aparut deodata prea multe albume, titluri, iar acest segment s-a sufocat. De ce? Deoarece orice alt hobby presupune niste cheltuieli; iar oamenii au un buget destul de limitat pentru acest tip de hobby-uri la noi in tara.

Promovare

De obicei prin portofoliul online, sau efectiv prin word of mouth, printre cunoscutii si prietenii din domeniu. Pe viitor as dori sa o fac chiar si prin intermediul Comic Con-ului de la Bucuresti, atunci cand va fi cazul.

Previziuni legate de evolutia pietei BD

Daca m-ati fi intrebat acest lucru cu un an in urma, as fi fost chiar foarte optimist. Insa acum, vazand evolutia lucrurilor, sunt mai retinut, dar nu pesimist.

Este un proces in plina desfasurare la noi si este inca prea devreme sa-l diagnosticam. Va trebui sa mai asteptam si sa observam cum vor reusi titlurile de acum sa se mentina si daca va fi posibil, sa apare si altele, noi – atat cu licenta, cat si romanesti.