Undeva pe la jumatatea distantei intre Sibiu si Fagaras, in fiecare vara, studenti si masteranzi din zari europene vin sa lucreze in cadrul unui santier unde se gasesc mai multe case taranesti provenite din sate izolate sau abandonate si relocate de Fundatia DALA. Alaturi de ei, se gasesc si localnici, mesteri si restauratori de la Muzeul ASTRA din Sibiu.
Binevenit fie, in conditiile astea, un festival cu reflectoarele atintite spre spatiul din Cartisoara. Organizat cam o data la doi ani, el se numeste CUCA si este pus pe roate de catre sus-numita fundatie ca o prelungire a acestui santier, dichisit cu un program de muzica live si ateliere de caligrafie, serigrafie, gaming, astronomie si altele.
Obiectivul festivalului ni l-a spus Paul Breazu (co-organizator): ca participantii "sa-si doreasca sa revina, desi sa nu stie de ce". Cum a pornit totul, aflam in randurile de mai jos:
Background Fundatia DALA
Fundatia DALA este o organizatie activa in sectorul ONG, care promoveaza prin proiecte culturale si angajare sociala dezvoltarea locala/regionala sustenabila. Reorganizata in 2006, Fundatia DALA a derulat sau are in derulare proiecte educationale in domeniile arhitecturii, patrimoniului, dezvoltarii comunitare, voluntariatului, artelor vizuale, in parteneriate cu institutii sau ONG-uri din tara sau strainatate.
Printre proiectele importante incluse in agenda fundatiei pot enumera expozitia Historia X, programul de voluntariat Volam si, evident, CUCA, un eveniment vazut ca fiind parte a unui sistem de activitati care deja se intimplau.
Paleta de evenimente culturale de la noi
O privim cu o oarecare detasare, fara sa ne batem capul prea mult cu termeni precum „cultura” si „alternativ”. Ambii s-au uzat consistent, devenind relativ inoperabili astazi.
Sa zicem ca ni se pare ca lumea/cultura e o aratare mai complexa decit opozitiile facile in care ne straduim sa o fixam, precum „main”/„official” versus „alternativ”.
Structura evenimentului
CUCA este prelungirea, fireasca sau ba, a unui santier pe care lucreaza, in fiecare vara, studenti si masteranzi de la diferite universitati europene, din diferite specializari, alaturi de oameni din comunitate, mesteri si restauratori de la Muzeul ASTRA din Sibiu.
Din acest motiv, in timpul celor trei zile ale evenimentului focusul cade pe o structura complementara santierului, formata din ateliere performative.
Deci tot pe un proces de invatare, de schimb. Pe linga aceasta, rezidentele pentru artisti care lucreaza site-specific vin sa completeze o anumita viziune legata de lucrul cu spatiul, in cazul nostru cu spatiul CUCA.
Adaugati la asta concertele, care vin sa inchida un astfel de circuit, si obtineti compozitia evenimentului. CUCA se intimpla o data la doi ani pentru ca astfel poate fi gestionata mai usor si mai articulat, din perspectiva resurselor si a energiei implicate in producerea ei. Dar nu e nimic batut in cuie. In functie de aceste resurse, ea poate deveni la fel de bine bianuala, trienala sau cincinala.
Public
Oricit de imprudent ar suna, ne adresam tuturor - si celor care vin cu masina personala, si celor care vin cu trenul pina la Ucea si apoi fac autostopul.
Oamenilor din Cirtisoara, care trebuie sa traverseze riul ca sa invete cite ceva despre serigrafie, dar si unui copil de patru ani venit din Timisoara, de exemplu, pentru care o instalatie artistica facuta de Monotremu devine centrul Universului pret de trei zile.
E greu sa decupam un anumit public, pentru ca nici nu ne pricepem, nici nu ne dorim sa construim tipologii, nefiind laboratorul unei firme de marketing.
Prima editie
A fost cea in care am invatat cum sa (nu) facem CUCA. A fost totul atat de intens in 2014, ca emotiile n-au disparut nici acum. Nu stim inca daca ne-am descurcat, nu stim inca daca am facut bine ce am facut. Asa cum nu stim aceste lucruri nici despre editia din 2016.
CUCA e, pe undeva, si un eveniment care se autoproduce, care scapa de multe ori proiectiilor noastre. Oamenii cu care lucram actioneaza de multe ori independent si acest lucru duce lucrurile in directii surprinzatoare.
Ne place, totusi, ca se intampla astfel, chiar daca apare o oarecare marja de nesiguranta in fluxul organizatoric al evenimentului.
Dificultati in organizare
Cum spuneam mai devreme, CUCA e un eveniment care, ca toate celelalte, depinde de resursele pe care le poate accesa. Iar dificultatea principala ar fi chiar asta: lipsa lor. Dincolo de ea, nu stim pe cine sa aratam cu degetul. Poate pe meteorologi, care ne sperie aproape an de an, desi, dupa cum stiu cei care vin mereu la CUCA, nu exista nici un motiv.
Promovare
Pentru ca nu ne pricepem, lasam lucrurile astea pe seama altora. In primul an am lucrat cu freelanceri, in 2016 am lucrat cu Zaga Brand, pentru promovare si comunicare, si cu Synopsis Media pentru partea viziuala.
Pe viitor
Sa zicem ca ar trebui sa va asteptati la o moara de apa pusa pe riu, care va produce suficienta energie pentru cele 25 de drone pasnice care vor paste iarba CUCA, pentru toate castile VR ale participantilor la atelierul de bionica traditionala si pentru concertul lui Hatsune Miku.