Abonarea la biblioteca Institutului Francez și întâlnirea cu BD-ul franco-belgian au marcat începutul drumului lui Alex Talamba într-ale benzii desenate. A „intrat în pâine” încă din adolescență, când a publicat într-o revistă de liceu. De acolo, colaborări au tot urmat și, în 2011, Alex s-a lansat și internațional după ce a participat la un festival BD din Franța unde a publicat într-un volum colectiv. Din mâna artistului au ieșit și ilustrații pentru volume ca SIDI BOUZID KIDS, PANDORA BEACH sau MILA 23.
Piața BD din România nu e mare, dar Alex spune că e constantă, mai ales datorită publicării de benzi desenate traduse din afară, titluri mari cu supereroi cunoscuți. De altfel, ăsta e și principalul trend în prezent, povești cu supereroi inspirați din cultura americană, cu multă acțiune. În viziunea lui, dezvoltarea pieței de profil depinde mult de editorii din domeniu și de dorința lor de a sprijini această nișă.
Ce alte păreri are artistul despre industrie citim mai jos:
Primele reviste BD
Fac parte din generația care a crescut cu Pif și Rahan- cele mai populare benzi desenate dintre puținele publicații dinainte de '89. Schimburile de benzi desenate între colegi, la școală, erau singura șansă de a te bucura de un alt numar, după ce te plictiseai răsfoind aceleași 2-3 reviste toată vacanța.
La 11 ani m-am abonat la bibliothèque jeunesse din cadrul Institutului Francez din București. Acolo am avut prima întâlnire la scară mare cu banda desenată franco-belgiană, și tot atunci mi-am dat seama că vreau să devin desenator de bandă desenată. Mi se părea fascinant să-ți poți desena propriile povești, să creezi personaje, să poți fi regizorul unui film, așa cum ți-l imaginezi.
Momente importante
Fiecare șansă de a fi publicat reprezintă pentru mine un moment important. Am debutat în BD la 16 ani, cu câteva pagini pentru o revistă care se distribuia în școli, apoi, mai târziu, in 2001 am colaborat cu publicația Cațavencu pe un proiect episodic de bandă desenată. În 2011 a fost prezentat la festivalul international de bandă desenată de la Angoulême un album BD colectiv - "The book of George", la care au luat parte mai mulți autori din România, printre care și eu.
Eric Borg (scenarist), a remarcat stilul meu grafic și mi-a propus proiectul SIDI BOUZID KIDS, o bandă desenată a carei acțiune avea loc în contextul revoluției din Tunisia. Apărută sub editura Casterman, SBK a fost lansată la Paris/Salon du Livre, în 2012.
Tot cu Eric Borg am colaborat pe un alt titlu, PANDORA BEACH, un album care a fost premiat anul acesta la festivalul BD de la Angoulême.
În paralel cu SBK, am lucrat împreună cu scenaristul George Drăgan la albumul ELABUGA, roman grafic lansat în România în noiembrie 2011, publicat de casa de producție Mandragora, cu care am lansat și următoarele albume BD, MILA 23 și CEI DE DINCOLO.
Stilul
Stilul meu grafic a trecut prin multe etape și s-a format odată cu experiența. Când asimilezi informație și influențe, inevitabil ele sunt procesate până în punctul unei interpretări unice. Ca stil, încerc să interpretez forma, să o exagerez și să las liniei o libertate apropiată de cea a schiței.
Elementele unei banzi desenate
În primul rând trebuie să te gândești dacă limbajul bd este cel mai potrivit pentru a-ți spune povestea. Poate fi o bandă desenată cu o acțiune dinamică, centrată pe vizual, sau statică, bazată pe text, nu contează neaparat genul cât coerența scenariului. O poveste poate fi adaptată pentru un scenariu de bandă desenată doar dacă consideri că ea funcționează vizual.
Am lucrat până acum cu 2 scenariști, o colaborare excelentă cu George Drăgan pentru titlurile publicate în țară și cu Eric Borg pentru cele din Franța. Doar pentru ultimul proiect BD, SUBTERAN, am semnat și scenariul.
Proces de lucru
Scenariul se construiește plecând de la idee... El îți definește spațiul poveștii, personajele, acțiunea și dialogurile. De aici începe partea de research al universului acțiunii, care continuă cu conceptul personajelor și al decorurilor.
Apoi urmează storyboardul – acțiunea transpusă în cadre, în care se urmăresc ritmul poveștii, compoziția cadrelor și dispunerea boxurilor de text. Urmează partea de desen final, culoarea și adaugarea textului.
Benzi desenate în România
Deși este o piață mică, cred că s-a mai stabilizat, avantajul, deocamdată, îl reprezintă menținerea publicului BD prin aducerea și, în unele cazuri, traducerea publicațiilor străine. Dezavantajul constă în problema titlurilor românești, care rămân în continuare foarte puține.
Trenduri în domeniu?
Nebunia supereroilor. Turme întregi de supereroi, un fenomen care a generat și aici o adaptare a personajelor din basmele populare, mixate într-un univers apropiat de cel Marvel sau DC.
Drumul către publicare
Ca să ajungi să fi publicat, trebuie să stăpânești desenul, tehnica și să ai o coerență în exprimarea vizuală. Daca ai aceste abilități, șansele de a fi implicat într-un proiect BD sunt mari. Pentru ELABUGA (primul album bd), împreună cu scenaristul am făcut o prezentare a proiectului care a fost bine primită de Mandragora.
Apoi, producerea următoarelor titluri a fost o decizie luată împreună cu editura. Pentru Franța, lucrurile au stat altfel, am fost contactat de scenarist pentru un proiect propus editurii Casterman.
Relația cu editorii
În general, dacă o editură va dori să scoată un titlu nou, va contacta autorii, deși, în cele mai multe cazuri, autorii vor propune editurii un proiect. Autorul va realiza o prezentare a proiectului, iar editura, dacă va fi interesată, va stabili condițiile, și data apariției pentru titlul propus.
Obstacole pentru desenatorii BD
O problemă majoră este lipsa ofertelor pentru proiecte BD și bugetele mici alocate de edituri pe partea de creație. Din această cauză, mulți desenatori se îndreaptă spre industrii mai dezvoltate, precum cea de gaming sau advertising.
Promovare
Online-ul rămâne cel mai potrivit mediu pentru promovare. Comunitatea BD funcționează în acest spațiu, mai ales pe rețelele de socializare, iar la o scară mai mică, în cadrul evenimentelor destinate publicului BD.
Piața BD în viitor
Cum va evolua piața BD depinde în mare parte de editori, de puterea lor de producție, promovare și distribuție a titlurilor românești sau străine, practic, de investiția pe care ei sunt dispuși să o facă pentru a dezvolta această piață.