Dintre toate artele oamenilor, desenul si pictura mi s-au parut intotdeauna cele mai grele. Pentru ca nu ai de-a face cu ele decat daca vrei neaparat, deci niciun pic de intamplare sau inertie. Muzica o mai fredonezi sub dus sau in metrou, dansul il mai experimentezi pe la vreo nunta, scrisul il exersam de cand suntem mici. Dar desenul...
Alexander Glonin este un corporatist talentat, care are o poveste de spus. E interesanta. Arta lui se imparte intre robotica, animale, expozitii inopinate, ilustratie, si ocazionalele lucrari lasate pe zidurile altminteri triste ale Bucurescilor. Vedeti imediat care e treaba.
Vom intra in dedesubturile a doua proiecte: RuRo Illustrations si Dezarticulat. Iar apoi, o parte din noi poate vom gasi inspiratia sa facem zilnic ceva ce ne place. Oricum ati aborda randurile de mai jos, e important sa va pastrati mintea deschisa. Veti vedea lucruri ciudate si frumoase.
De la inceput
M-am nascut in Rusia, unde am petrecut primul an din viata impreuna cu parintii mei. Stateam in Groznii si in scurt timp au inceput sa creasca tensiunile intre Rusia si acea zona. In 1990, impreuna cu mama, am plecat spre Bucuresti unde traiau bunicii mei. De atunci ne-am stabilit in Romania.
Am facut scoala rusa din Bucuresti, pe care am terminat-o la 16 ani. Ca majoritatea altor copii de varsta mea, nu stiam ce vreau sa fac in viata si am ales cu prietenii impreuna sa mergem la ASE. Nu era cea mai buna decizie, dar pe moment mi se parea cea mai corecta.
Dupa ce am terminat facultate, am inceput sa lucrez ca sa imi platesc studiile de master. Am ajuns sa lucrez la un prieten de familie, intr-o firma mica unde am invatat etica de munca si comunicare.
foto: Ioana Bîrdu
Nu am schimbat multe joburi. Astazi lucrez la Oracle, pe un job de consultant de solutii tehnice la Universitatea Oracle. Cu alte cuvinte, ajut studentii sa se pregateasca pentru cursurile online tinute de Oracle. Este un mediu placut, imi da posibilitatea sa ma dezvolt. Munca este destula, dar in acelasi timp am pauzele in care am ocazia sa schitez. Asa am facut aproape cate un desen pe zi in ultimul an.
Desenator de mic
Stiu ca suna a cliseu, dar desenez de cand ma stiu. Desenam pe tot ce prindeam: carti, in spatele caietelor la ore, si mai tarziu pe caiete speciale pentru desen. Am pastrat doua caiete de cand aveam 10 ani, unde tineam benzi desenate, personaje si schite. Acum 3 ani am decis sa apuc mai serios de desen si sa invat.
Anul trecut, prin iunie, am inceput sa fac cate un desen pe zi, numai in creion. Mi-am propus sa fac o schita in fiecare zi, chiar daca nu e cine stie ce.
Ce a schimbat foarte mult cum au decurs lucrurile a fost Inktober 2015. Este un eveniment global, creat de un artist pe nume Jake Parker in 2009. In fiecare an, in octombrie, artistii din lumea intreaga sunt provocati sa faca un desen cu cerneala timp de o luna, in fiecare zi. Scopul este antrenamentul si perfectionarea abilitatilor de desen.
Doua prietene m-au convins sa particip si eu. La inceput era greu in fiecare zi sa desenez si sa termin lucrarea. Lucram in creion, dupa care conturam cu linere peste. Acest lucru imi dubla in oarecare masura munca. Dar in ciuda timpului limitat pe care il aveam, reusisem sa fac toata luna 31 desene. De atunci desenez zilnic folosind creionul si linere.
desen de Jake Parker
Peste un putin timp am inceput sa folosesc si culoare. M-am dus la magazin si am luat doua markere Copic. Auzisem de ele de la Jake Parker care le foloseste si el la desen. La inceput am cumparat doua culori: albastru si rosu. Le foloseam pentru contrast dar nimic mai mult. Intre timp mai luasem galben si gri. Am preferat sa iau markere si linere pentru ca imi plac desenele cu linii cat mai clare si exacte.
Schimbarea adevarata a fost cand am descoperit hartia kraft. Intr-o zi am vazut pe Youtube un podcast facut de Will Terell. Desene pe hartie tonata. Instant mi-a placut faptul ca dadea accente cu alb si cum aratau. Mi-a luat ceva timp sa gasesc hartie de genul acesta in Bucuresti, dar intr-un final am gasit hartie de kraft care este asemanatoare. De atunci, lucrez exclusiv pe hartia asta.
Teme preferate
Animalele, robotica si corpul uman. Imi place sa creez personaje noi, cateodata combinatii intre animale sau chiar oameni. Robotica este o tema pe care am descoperit-o relativ recent si m-a atras foarte mult, corelandu-se oarecum cu cealalta pasiune a mea - calculatoarele.
Desenez zilnic. Nu toate lucrarile sunt finisate, chiar majoritatea raman la stadiul de schita. De obicei am doua caiete din care unul cu lucrari cat de cat terminate si celelalt, secret, plin de experimente si exercitii.
Majoritatea desenelor facute raman la mine, dar le impart cu publicul pe facebook. Si in fiecare vineri las cate unul prin oras, de obicei prin centru sau la Aurel Vlaicu, in cadrul proiectului Free Art Friday Bucharest.
RuRo Illustrations
"RuRo Illustrations" este un proiect personal in jurul caruia incerc sa imi conturez imaginea. Pagina se axeaza pe roboti. Totul a pornit de la studiul de anatomie umana si animala. Faceam exercitii in fiecare zi, schitand corpuri si schelete. Totusi, pe parcurs, simteam ca ma plictisiseam, ca imi trebuia o variatie.
Intr-o zi eram in pana de idei. Pur si simplu nu imi venea nici o imagine in cap. Imi aduc aminte ca am iesit afara la aer, am stat 5 minute si m-am intors la masa de lucru. Si fara sa am ceva in cap am inceput sa desenez un cap de iepure. Am continuat incet si i-am dat un corp uman. Cand am terminat liniile in creion, mi-a venit ideea sa-l fac robot. Asa s-a nascut prima lucrare in acest stil.
De atunci, fac desene numai in stilul acesta si a venit momentul in care am decis sa le fac pagina dedicata. Asa ca am creat "Ruro Illustrations".
Inspiratia
Inainte sa fac orice, caut muzica pe care vreau sa o ascult in ziua respectiva. Aceasta de obicei da tonul la desen. Imi incep ziua cu cateva mazgalituri pe post de exercitii de incalzire. Dupa jumatate de ora ma apuc de desenul zilei respective daca am o idee.
Ideile vin din diferite locuri. Poate fi un eveniment pe care l-am observat, poate fi imaginea pe care mi-o proiecteaza muzica pe care o ascult sau clipul pe care l-am vazut. Nu pot sa definesc sursa inspiratiei, pentru ca aceasta este foarte variata. Un lucru pe care l-am inceput sa fac recent este sa imi aleg o tema pe saptamana, cum au fost "Pokemon" si "Antipa" saptamanile anterioare.
Animatia, alta nebunie
Ilustratia o fac de mai mult timp si ma simt in largul meu folosind acest mediu. "Mosu si Cocosu" a fost primul proiect de animatie la care am lucrat. Animatia a fost creata in cadrul cursului de stop motion de la Revista de Povestiri. Impreuna cu colega mea de atelier, Diana Necsulescu, am lucrat 2 luni la filmulet.
Preproductia a luat aproximativ 4 saptamani, timp in care am facut scenariul, planificarea filmarii, papusile si platoul de filmare. Ne-am distrat foarte mult cu crearea papusilor si a platoului. Imi amintesc ca designul personajelor pe hartie a fost facut relativ repede. Dar cand am inceput sa le modelam din plastilina si sarma a fost alta poveste. Am petrecut foarte multe ore incercand diferite materiale pentru haine si cum sa facem scheletele personajelor. Cred ca ne-a luat doua saptamani sa terminam numai papusile.
Filmarea in sine a durat aproximativ 2 saptamani. Veneam de la munca pe la 8 seara si stateam pana la 2 dimineata sa tragem cadrele, deoarece nu puteam sa lasam o scena neterminata. Daca nu ma insel, ne-au fost necesare aproximativ 500 de poze pentru filmulet. Era foarte greu: dimineata ma trezeam devreme sa merg la munca de la 9–10 si seara ma grabeam sa prind metroul sa ajung cat mai repede in studio.
Animatia necesita mult mai mult timp si foarte multa atentie la detaliu. Fiecare cadru conteaza. Este o munca imensa.
Colaborari
Inca nu am lucrat, de pilda, cu agentiile de publicitate. Din lipsa de timp in priul rand. Lucrand full time, timpul pe care il mai am il dedic studiilor sau proiectelor personale. Insa am lucrat si pe proiecte mici, cu diversi clienti. Tranzitia de la hobby la munca platita nu a fost usoara. A trebuit sa ma obisnuiesc sa desenez pe o anumita tema si sa inteleg ce vrea exact clientul. Am invatat ce intrebari sa pun despre un anumit proiect.
Cand desenezi ca hobby, nu depinde nimeni de tine. In momentul in care te apuci de un proiect, apar deadlineuri, oameni care depind de tine. Si inca un lucru important este reputatia pe care ti-o faci. Asta am invatat de la joburile full-time. Se zice ca un client fericit va spune numai unui prieten, dar un client dezamagit, lumii intregi.
Dezarticulat
M-am intalnit cu grupul Dezarticulat prima oara in 2013 la Street Delivery. Imi doream de mult timp sa incep sa ilustrez intr-un mediu mai profesionist. Am inceput sa ma duc la intalniri saptamanal. Am participat la East European Comic-Con in 2014 unde faceam portrete oamenilor.
In acelasi an am participat la Comic-Fest si la Street Delivery impreuna cu ei. Am lucrat la cateva proiecte mici, insa nu am avut timp sa ma implic atat cat as fi vrut. Cu toate astea mi-am facut prieteni foarte buni in grup. Cu Diana Necsulescu, care este unul din fondatorii grupului, lucrez intr-un spatiu de atelier si am facut si animatia "Mosu si Cocosu".
Inainte de East European Comic Con vroiam sa creez un proiect personal in forma de web comic si, ca idee, imi doream sa aiba personaje bufnite. Proiectul mai avea un motiv ascuns - voiam sa imi fac un obicei din desenatul zilnic. In fiecare saptamana trebuia sa creez cate un episod nou, acestea find publicate in fiecare miercuri. Scenariul era scris de Irina Turturean.
Eu ilustram episoadele si imi mai dadeam cu parerea la scenariu. Primul episod a fost printat pe foi A5 si dat gratuit la East European Comic-Con 2014. Dupa aceea, la Street Delivery 2014, am vandut primele trei episoade printate pe carton fiecare. Episoadele 22 si 34 au fost publicate si in revista "Comics". Am creat cu Irina 38 de episoade.
Aventura de la Antipa
Desenele de la Antipa sunt ceva ce planuisem sa fac de ceva timp. Nu vizitasem Antipa de cand a fost modernizat. Intr-o zi doua prietene mi-au propus sa mergem si sa desenam exponate. Eu eram singurul care nu fusese pana atunci si mi s-a zis ca ajuta foarte mult ca exercitiu. Am stat aproximativ doua ore. Am inceput cu primele exponate, cele de mamifere. Una este sa treci pe langa exponat si te uiti la el, alta este cand stai sa il schitezi. Observi foarte multe detalii la care nu ajungi ca un vizitator trecator.
Recomandari
Wolf Children.
Doi ilustratori de urmarit: Jake Parker; Sycra Yasin.
Influente
Diana Necsulescu – o ilustratoare extraordinara. Acum un an am inceput sa lucram la acelasi atelier si are un rol de mentor pentru mine. M-a ajutat sa gasesc o directie, m-a incurajat sa desenez in continuare si m-a invatat foarte multe.
Jake Parker – ilustrator american care m-a atras cu stilul lui. L-am descoperit acum 2 ani si m-am inspirat din lucrarile lui o vreme
Sycra Yasin – l-am descoperit pe Sycra acum jumatate de an si am inceput sa ma uit la inregistrarile de pe Youtube. Am invatat foarte multe in materie de desen, anatomie si stiluri. In acelasi timp, Sycra are o metoda foarte personala de a povesti si preda. De obicei il ascult cat schitez sau la birou.
Ce urmeaza
Voi continua sa dezvolt pagina RuRo Illustrations pe roboti si o sa lucrez pe alte proiecte personale. Pe moment, vreau sa dezvolt in Bucuresti ideea de Free Art Friday si sa atrag alti artisti sa faca acelasi lucru.
