O masa care parca te ia si te scufunda in ocean sau o lampa in care se joaca lumina si umbra. Ambele creatii ii apartin designerului Eduard Locota, care lucreaza combinand sticla acrilica cu tot felul de materiale care, la prima vedere, nu s-ar intelege bine intre ele.
Dar, pana la urma, ce mai e designul daca nu un experiment permanent? Evident, nu toate incercarile ies, dar Eduard se impaca cu ideea de hazard:
Uneori imi vine sa dau cu ea de pamant, pentru cat de nestavilita e, dar, am ajuns sa imbratisez imprevizibilitatea ei ca pe o surpriza. Si eu ma minunez dupa absolut fiecare turnare. Pur si simplu, am acceptat ca a nu detin controlul, ci ofer doar o linie directoare pentru sticla acrilica.
Iar cand sticla acrilica se lasa imblanzita, iata cum se intalnesc texturile contrastante in colectii de obiecte ca Lumiere sau DelMare.
Primele amintiri cu arta
Tin minte ca primul meu contact cu arta a fost de la o varsta frageda, pe la 5-6 ani. Am primele amintiri vii, cand tatal meu, artist pasionat, pictor si sculptor; venea de la Academia de Arte Frumoase din Belgia cu tot felul de proiecte personale. Fie ca era vorba de pictura, de vitralii sau de sculptura, eram mereu fascinat de procesul de creatie.
Fiind din fire extrem de curios, ma lasa sa experimentez si sa ma joc cu materialele lui. Tin minte ca am manufacturat un vitraliu traditional cu plumb si cositor, de mici dimensiuni pe la varsta de 7 ani. Mi-a placut enorm.
Traseu profesional
Am terminat Facultatea de Cibernetica; perioada in care am aprofundat design-ul 2D si 3D - chiar daca nu era deloc in curriculumul scolar.
Ca in marea majoritate a proiectelor mele, au fost autodidact. Au fost multe proiecte si foarte diverse; pentru pasiunile mele am investit mii de ore de invatare.
E totusi dificil sa te invete o institutie totul, in special cand este nevoie de un conglomerat de meserii pentru a face singur un proiect.
Designer, chimist, turnator, prelucrator, sales-person, marketing guy, etc – din nefericire o facultate nu te va invata asta niciodata.
Tot ce am stiut a fost ca trebuie sa ajung de la punctul A la punctul B, m-am inarmat cu multa rabdare, si nu mi-a fost niciodata frica sa o iau pe carari necirculate.
Arta aici, arta dincolo
Nu ma consider in masura sa vorbesc despre arta in adevaratul sens al cuvantului, ii las pe cei acreditati sa o faca.
Legat de Romania, ma intristeaza faptul ca nu am avut un impact aici in tara, tot ceea ce produc este pentru piata externa. Eu cred avem potential mare si la noi in tara.
Stilul tau?
Simplu spus, design nonconformist. Am invatat sa nu ma incadrez in anumite norme pentru ca ”asa trebuie” sau pentru ca „e mai usor” sau pentru ca voi avea o piata de desfacere mai mare.
Pur si simplu, mi-am dat frau imaginatiei fara sa-mi fie teama de consecinte. Uneori a iesit bine, alte ori nu am fost multumit de rezultat; c’est la vie.
Joaca cu materialele
Experimentarea reprezinta o parte capitala in procesul meu de creatie. Chiar daca ajung sa distrug material sau sa ruinez o piesa, vad asta ca o parte naturala din procesul de creatie.
Ma simt nevoit sa experimentez cu diverse materiale, tocmai pentru ca ma atrage fuziunea unor materiale aparent diametral opuse. Materiale care se completeaza, care reconstruiesc un obiect si ii dau o linie.
Mereu mi-am dorit, chiar visat, sa creez nu doar frumos, ci si util. Sunt o persoana cu spirit practic si mi-e dificil sa nu dau obiectelor mele utilitate intrinseca, un scop practic ma larg decat doar esteticul.
Cred ca lumina joaca un rol crucial pentru obiectele mele, nu doar vizual, dar si practic. Sub diverse intensitati ale luminii ambientale sau, mai direct, cand se apasa butonul “pornit” la Lumiere, lucrarile capata o alta dimensiune, o alta profunzime.
Din nefericire, cu greu va puteti da seama de diferente doar din poze.
Procesul de creatie
Tehnic nu sunt produse simplu de realizat, pot lucra linistit la cate o lucrare o saptamana. Asta fara sa astept timpul de uscare al sticlei acrilice.
Etapa inspiratiei: De altfel cea mai dificila pentru mine, este etapa inspirationala si de conceptie. Pot sta de la o zi pana la peste saptamana pana sa fiu multumit de un model.
Dar, din fericire am ajuns sa am o baza de date mentala cu multe idei, cu mult inainte de a incepe propriu-zis materializarea unui proiect. Aleg elemente care imi plac din cate 10-15 idei, pe care incerc apoi sa le unesc intr-un conglomerat functional si fluid.
Pentru unele lucrari am inceput conceptualizarea in aplicatii de modelare 3D, ma ajuta foarte mult sa dau o linie directoare cat de cat exacta lucrarilor.
Etapa prelucrarii primare: Prelucrarea lemnului intr-o forma relativ bruta, potrivita pentru a atasa sau incastra matrita siliconica sau cofrajul de lemn facut in prealabil.
Etapa turnarii: Turnarea sticlei acrilice este categoric procesul care imi face cea mai mare placere; in special pentru ca este un proces desavarsit de aleatoriu, ce seamana putin cu alchimia.
Am cumparat si testat rasini din toata Europa, fiecare se comporta diferit si realizeaza un efect aparte; deci am avut si inca mai am parte de un lung proces de trial & error.
Cel putin, dupa multe incercari si multe rateuri cu sticla acrilica, am invatat ce mi se potriveste si cum pot ajunge la rezultatul dorit cu o aproximatie mai ridicata.
Spun "aproximatie" pentru ca nu eu sunt in control cand torn sticla acrilica, ci are o vointa proprie dupa care trebuie sa-mi mulez eu creativitatea la ritm accelerat, timp de 30-60 de secunde, pana se intareste iremediabil.
Uneori imi vine sa dau cu ea de pamant, pentru cat de nestavilita e... dar, am ajuns sa imbratisez imprevizibilitatea ei ca pe o surpriza. Si eu ma minunez dupa absolut fiecare turnare.
Pur si simplu am acceptat deja ideea ca a nu detin controlul, ci ofer doar o linie directoare pentru sticla acrilica.
Etapa distrugerii: Dupa uscare si demulaj, multe piese au fost pur si simplu ridicate in aer deasupra capului, si trantite de beton. Le-am spart!
Am dat cu ele de nenumarate ori de ciment, sau le-am lovit cu un baros, cu un toporul; ceea ce m-a bucurat tare mult. Tema „Reconstructed” primeaza in Lumiere collection, si pot reconstrui doar ceva distrus, fisurat, sfasiat.
Am adunat piesele bucata cu bucata; am reconstruit elementul, si pe urma am „sudat” totul la un loc.
Etapa finisarii: Consta in „bucuria” de a slefui produsul de la starea bruta, pana la stralucirea produsului finit; pornind de la rindea electrica si trecand prin toate granulatiile de smirghel, pana la finisarea manuala a sticlei acrilice si polisharea acesteia.
Elementele de baza folosite pana acum au fost sticla acrilica, marmura, lemnul si lumina. Imbratiserea nefireasca dintre aceste materiale care aparent incompatibile, reusesc sa fuzioneaze si sa se completeaze reciproc .
Am experimentat deja cu ciment, cu borax, cu metal si rezultatele sunt bune; veti vedea in curand.
Materialele necesare
Sticla acrilica este o materie prima extrem de pretentioasa, am incercat o duzina de tipuri de rasini inainte de a fi multumit cu un anume sortiment. Sticla acrilica o import, iar restul de materie prime o cumpar de pe piata locala din Romania - si sunt foarte multumit de ce ofera.
Studio propriu?
De la inceput am avut ca proiect deschiderea unui studio propriu, am simtit nevoia de libertate, sa am un loc unde pot sa experimentez, sa gresesc si sa invat.
Din punct de vedere al businessului exista, evident, dificultati; cum ar fi infrastructura, livrarea produselor voluminoase, marketingului si vanzarile internationale. Nu le vad ca fiind lucruri extrem de complicate, doar ca sunt extrem de ingramadite ca volum.
Proiecte – prezent si viitor
Tot ce pot sa va spun este ca seria DelMare este inca work in progress, iar masa DelMare in niciun caz nu este singura masa din serie si nici cea mai impresionanta. Dar asta ramane sa vedeti in curand.
Pe viitor ramane de vazut; am fost indemnat sa ma mut din tara, sa caut parteneriate externe, etc Consider ca nu este necesar sa fim nevoiti sa ne mutam in Occident pentru a avea o cariera de succes; cred ca Romania are multe de oferit atat timp cat suntem profesionisti.
Recunosc ca ar minunat sa existe colaboratori si in Romania, nu doar externi. Poate cu timpul vor veni, raman optimist. Inca sunt la inceputul drumului, asa ca stati pe aproape, urmeaza lucruri palpitante.
