[Cand te cauta ideea] Radu Nantu (Geometry Global): Las mintea sa lucreze si sa scuipe tot ce e la prima mana. Deci primul pas in planul de atac e o scurta pauza. Scuze, CS & trafic :)

Cu fiecare brief pe care-l intalneste, Radu Nantu (Copywriter, Geometry Global) se saluta politicos. Urmeaza o scurta conversatie cu prezentarile de rigoare - ce vrei tu, brief, de la mine + ce-as putea sa-mi doresc eu, copy, de la mine pentru tine - apoi, se lasa reciproc in pace. Orice ar zice CS-ul si traficul, toate lucrurile bune incep cu o pauza.

Dupa aia se dezlantuie agonia research-ului, confruntarea cu pagina alba de Word, notat fragmente de idei ca sa nu mai fie asa goala, cautatul inspiratiei online, uitatul pe pereti si vinovatia aferenta. Dar ce bine ca, in tot timpul asta, mintea stie mai bine sa joace Tetris decat isi da seama copywriter-ul ei. Si apare si extazul.

Ce etape mai implica metoda creativa "Radu Nantu", aflati mai jos de la el.

Discutam despre idei si sarbatorim premergator Premiilor FIBRA creativitatea pura a campaniilor romanesti, in cadrul unei tematici inspirate de AQUA Carpatica, partener al festivalulului local de creativitate ce are loc intre 3 si 6 mai.

Tocmai ti-a venit brieful

Salut, brief! Sunt Radu.

In Geometry, fiecare brief incepe asa: „It’s never the next brief. It’s always THIS brief.”

Parca iti pui altfel neuronii la contributie cand citesti asta – ori de pe hartiile capsate primite in meeting, ori din kilobytii atasati.

Nu stiu alti copywriteri cum sunt, dar eu invat chestii noi in fiecare zi. Azi, de exemplu, am invatat cum sa articulez corect pluralul pentru „kilobyte”. In timp, printre idei ascutite si tastaturi tocite, ajungi sa fii o colectie bipeda de trivia. Dar nici nu stii de unde sare insight-ul sau ideea. Briefuri sa fie.

Deschid, citesc si mintea trece la treaba. O las sa lucreze si sa scuipe tot ce e la prima mana. Deci primul pas in planul de atac e o scurta pauza. Scuze, CS & trafic :)

Cum ajuti ideea sa te gaseasca?

Metoda creativa „Radu” are urmatorii pasi: o sesiune zdravana de research, uitat pe pereti dupa inspiratie, agonie cand nu iti vine nimic, simtit nasol pentru ca stai degeaba, holbat intr-o fereastra goala de Word, aruncat idei care nu-s ce trebuie, cautat inspiratie pe net, reluat idei care parca aveau ceva interesant, research pe langa subiect in timp ce speri ca o sa fie bine, pus fragmente de idei in prezentare ca sa nu fie goala, chin, groaza de deadline, fugit de CS etc.

Partea interesanta e ca undeva, intre toti pasii de mai sus, mintea joaca Tetris. Subconstientul ia piese la intamplare si le potriveste pana cand ceva face click si rasare cate o idee buna.

Am citit cam tot ce mi-a picat prin mana pe tema asta. Sigur trebuie sa fi fost cineva care a scris o carte in care ne povesteste despre procesul creativ utopic si 100% functional. Sanchi. Nu exista.

Vi-l las totusi pe domnul John Cleese, pe care il puteti lasa sa vorbeasca pe fundal. Zice bine. 

Cat e munca in echipa, cat e munca individuala?

Recunosc. Am pierdut cateva ore de somn cu intrebarea asta :)

Asa cum vad eu treaba, in publicitate nu prea poti distinge intre munca in echipa si munca individuala. Si, pentru ca prin fata pe la Geometry primavara a venit sub forma unui santier, o sa fac o paralela.

Noi nu avem parte de munca din aia in care fiecare trebuie sa puna umarul ca sa ridice o placa greoaie de beton. La noi, fiecare face cate ceva: unul sparge asfaltul, altul umple roaba cu moloz, cativa dau cu sapa, cineva are grija ca toata lumea sa-si faca treaba si tot asa. La final, se considera ca am sapat cu totii un sant.

Munca de echipa e o suma de munci individuale. Na, c-am dat-o teoretic.

Oricum, eu ma simt super vinovat atunci cand stau pe capul artilor pentru ca am tendinta sa vin cu sfaturi de client – 3 pixeli mai sus, nu are diacritice, hai sa mai facem o varianta.

Entertainment/infotainment cand lucrezi

O sa arunc niste link-uri de mare angajament, ca sa nu inchida nimeni tab-ul:

Joe La Pompe - locul unde evitam „s-a mai facut”-ul.
Wait But Why - locul unde ne desteptam cu niste texte scrise incredibil de bine.
SomaFM & Logitune FM - locuri unde inlocuim gandurile cu muzica.
Ask Reddit - locul unde aflam cum gandesc oamenii; jur ca nu stau mult aici :)

Un anume aha-moment

Cele mai bune idei le-am avut departe de birou, cu mult in afara programului. Dar hai sa nu vorbim numai de munca.

Una dintre idei m-a lovit intr-un 336 aglomerat. Dimineata, vara. N-a fost chiar un „aha” moment, ci un „ahahahaha” moment. Daca nu ma tineam de bara, as fi fost pe jos, razand cu lacrimi la o gluma de-a mea - din pacate si din fericire.

Dupa multe priviri ciudate de la targetul 65+ si probabil o amenintare soptita ca o sa ajung la spitalul 9, am ajuns la birou si am scris asta.

Mi se intampla des.

Aha-moments si dezamagirea „s-au mai facut”

Cred ca sunt mai multe tipuri de „s-a mai facut”. Clasicul „s-a mai facut” e cel cand ai ideea, o iubesti si apoi ti-o dezumfli singur cu un search pe Google. Asta mi se intampla des, deci n-o mai pun la suflet. Mintile mari mint la fel.

Dureros e cand ti-o intoarce CD-ul. Sau mai rau, CS-ul. Morala ar fi urmatoarea:

Varianta crancena e atunci cand cineva lanseaza „s-a mai facut”-ul in timp ce tu lucrezi de zor la campanie. Pentru asta exista shot-uri.

N-am sa uit niciodata prima data cand se mai facuse. Asta era campania de care nu auzisem niciodata, dar pe care am reusit sa o reproduc punct cu punct: 

Campanii cu idei care aproape ti-au venit si tie. Sau pe care le invidiezi

La capitolul „idei pe care altii le lanseaza in timp ce lucrez la ele” sunt veteran. Cea mai grava e asta, care n-a fost sa fie, dar ma bucur super mult ca exista si ca are premiile pe care le are:

Pe partea de invidie (cat se poate de prieteneasca), nu pot sa nu aduc in discutie campania creata de Geometry pentru Federatia Romana de Fotbal. Cu felicitarile de rigoare pentru colegi, evident.

[Meta] Aha-moments din viata de creativ

Cea mai mare revelatie pe care am avut-o in publicitate si pe care o aplic mereu in viata din afara biroului este ca niciodata nu trebuie sa spui „puteam sa fac si eu asta”.

Raspunsul corect nu e „da, dar n-ai facut-o”, ci e asa: "Inchipuie-ti cate lucruri poti sa faci si nu le-a facut inca nimeni. Fa-le!"