Mi-am propus sa incep acest eseu prin cateva consideratii generale despre nivelul creativ al Romaniei fata de alte tari vestice cu care am avut contact. Astfel, am observat ca desi vorbim tot de publicitate, mi se pare ca modul in care se comunica in Italia comparativ cu Romania este de multe ori diferit; vreau sa spun ca, desi in publicitatea din peninsula se resimte in ultimii ani un regres din punct de vedere al creativitatii, acolo chiar si campaniile mai putin creative, mai putin "proaspete" sunt bine articulate conceptual.
Parerea mea este ca acolo se cunoaste mai bine sau mai degraba publicitatea acorda mai multa atentie psihologiei consumatorului. In Italia, de exemplu, mi se pare ca se comunica mult mai cald, mai emotional; marca vine mai aproape de consumator.
Nu spun ca asta nu se intampla si in Romania; dar inca mi se pare ca aici se vorbeste cu un consumator care exista doar in mintea fie a agentiilor, fie a clientilor. Si totusi, sunt cateva campanii romanesti care mi-au placut, si daca tot vorbeam de emotie si caldura in publicitate trebuie sa va spun ca o campanie pe gustul meu a fost (cred ca inca se mai comunica) cea de la Petrom. Insa exemplele de acest gen nu sunt foarte multe.
Desigur, nu neg faptul ca, din pacate, Romania este o tara in care cultura publicitara si expunerea la mesaje comerciale au fost, daca nu absente timp de 50 de ani, facute intr-o maniera simplista, uneori amuzanta (am vazut reclame pentru presa din anii comunismului...); iar asta se resimte acum in nivelul de "educare" a publicului pentru a recepta si "consuma" publicitatea: trebuie sa mai treaca ceva timp pentru ca oamenii sa nu mai spuna "dar libelulele (din spotul Vodafone) nu joaca tenis..." (!!!). Cu toate acestea, romanii sunt un popor care "recupereaza" repede si am vazut aici campanii inteligente care cu siguranta ca au fost intelese fara probleme.
Cred ca, pana la urma, nivelul despre care vorbim tine foarte mult de curajul marcilor de a-si asuma asa-zisul "risc" de a vorbi pe limba consumatorilor, de a iesi cu campanii inteligente, curajoase, creative, in defavoarea conceptelor "safe", cuminti, plate... Si ce vreau sa spun cu claritate este ca publicitatea romaneasca are oameni cu un potential extraordinar, care nu sunt folositi la adevarata valoare sau a caror creativitate este infranata. Si asta e pacat...
Chiar daca referire la nivelul executiei am facut si mai sus in mod indirect, cred ca se impun si cateva explicatii punctuale: executiile pe care le-am vazut de cand sunt aici sunt in marea lor majoritate bune. Unele sunt excelente, comparabile cu ce am vazut in Italia si in cei 4 ani cat am lucrat in Spania (inainte de a veni in Romania). Deci eram cumva deschis catre a lucra in afara tarii mele. Aici am ajuns ca simplu turist si mi-am dat seama imediat ca publicitatea romaneasca "are foarte mult loc" de dezvoltare. Si m-am gandit ca Bucurestiul ar putea fi pentru mine un loc foarte bun de dezvoltare personala si profesionala. Si iata-ma aici...
Din pacate, trebuie sa ma intorc la nivelul de intelegere al receptorilor, pentru care inca se mai face rabat la calitatea executiei din teama ca nu vor intelege "ce-a vrut sa zica artistul", fie el copywriter sau art director... Dar cred ca cea mai mare provocare este invatarea limbii romane, si din acest punct de vedere ma simt foarte norocos pentru ca romana e o limba latina, pe care am invatat-o neasteptat de repede. Din punct de vedere strict profesional, cred ca o mare provocare pentru un expat este sa reuseasca sa faca lucrurile "altfel" si sa contribuie la saltul de la "safe" la "crazy" in publicitate!
Si un amanunt picant: in ceea ce priveste lupta de business din Romania, deocamdata nu am simtit tensiuni asa mari intre agentii sau timpul de cand sunt aici nu mi-a fost de ajuns ca sa le percep. Insa, va pot spune ca in Italia si in Spania lupta dintre agentii este chiar un razboi: e mult mai dura, poate si din cauza bugetelor mult mai mari care sunt in joc. Si asta se va intampla mai devreme sau mai tarziu si aici.
