![[O zi din viata] Alex Zamfir: Imi vine sa postez pe Facebook de cateva ori pe zi si asta e o problema pentru ca nu tot ce mi se pare mie interesant chiar este](https://media.iqads.ro/2016/04/eu-si-cocomarla-cover-800-cover-850.jpg)
Cum va spuneam ieri, ne-au lovit din plin curiozitatile. Vrem sa ne plimbam de dimineata pana seara alaturi de oameni creativi, fie ei ilustratori, oameni de radio, designeri sau, desigur, publicitari. Si un astfel de specimen al junglei comunicarii este Alex Zamfir (Owner, Funvertising) - de asemenea, tata. Iar de aici rezulta direct faptul ca dimineata, cu putin noroc, reuseste sa petreaca niste momente de liniste, cu sine si Internetul. Asta in timp ce e cu ochii-n patru ca nu cumva sa-si dea de gol trezirea. Ce urmeaza este ziua unui publicitar, documentarul in format text il gasiti mai jos.
Investigam zilele nebune ale oamenilor creativi pana la momentele de pauza pe care le petrec cu ei insisi, demers inspirat de Doncafe, partener al festivalului de creativitate Premiile FIBRA, desfasurat intre 3 si 6 mai la Bucuresti.
Dimineata cand ma trezesc, intai si intai imi rezerv un moment pentru mine in care ma asigur ca nimeni nu stie ca m-am trezit. Dupa asta, ma apuc sa navighez pe net, cum altfel?
Micul dejun imi e sau nu-mi e, depinde de zi.
Ma urnesc in drumurile mele catre gradinita (nu fiti rautaciosi, a lui fii-miu) in zona Pietei Presei. Merg cu masina si pe drum fac cam 3 melodii de-a lui Fun (asta ascultam in.fiecare.dimineata.)
Odata ajuns la munca, primul lucru pe care il fac e sa citesc presa sportiva. Dar ma intrerupe vreun mail legat de munca de cum deschid laptopul si rezolv asta prima oara, avand in vedere ca aceste declaratii vor fi citite si de catre clienti.
Urmeaza mai multe discutii in cafenele cu diversi oameni despre proiectele lor sau ale noastre. Mi se pare ca discutiile astea sunt, de cele mai multe ori misto.
Zambesc deseori catre oamenii cu care vorbesc pentru ca imi place la nebunie sa rad (in special de mine) si ma incrunt intotdeauna la parintii care tipa la copiii lor din cauza ca mi se pare ca n-ar trebui sa faca asta.
Telefonul imi suna si cand am chef, si cand n-am chef si uneori ma gandesc sa imi pun sonerii personalizate.
Apuc sa ma retrag ca sa petrec un moment cu mine, in care sa scriu ceva pe blog.
Stiu ca cea mai mare greseala pe care o s-o fac din nou astazi e sa procrastinez.
Prima cafea din zi e cea mai buna pentru ca imi place. O beau, intotdeauna, la Starbucks.
Imi vine sa postez pe Facebook de cateva ori pe zi si asta e o problema pentru ca nu tot ce mi se pare mie interesant chiar este.
Vine ora pranzului. Dupa masa, ma simt adormit si trec din nou la treaba facand treaba.
Un selfie cu mine de pe la amiaza arata cam asa, fix ca unul de dimineata sau de seara.
Cea mai proasta idee care mi-a venit astazi a fost sa vreau sa par destept completand aceste raspunsuri. Cea mai buna, in schimb, a fost sa sterg unele raspunsuri.
Nimeni nu stie ca deseori ma enerveaza multe lucruri dar pana la urma ma relaxez cu gandul ca, de fapt, lucrurile acelea chiar nu conteaza.
Seara plec pe la 5 si ceva si ma indrept spre casa unde urmeaza un program intens de lupte cu Mark.
Putini stiu ca ziua unui publicitar inseamna fix acelasi lucru cu ziua unui om din orice alt domeniu. Sunt zile foarte bune si zile foarte proaste.
Inchid obloanele pe la 10 ca sa dorm cu gandul la cat o sa ne scoale copilul a doua zi.
