Nu ii stim numele, dar ii citim in fiecare zi versurile. Nu-i cunoastem chipul, dar ne imaginam (via poeziile sale) ca trebuie sa fie cald si bland. Un om care gandeste complex, dar scrie simplu si esential. Cand l-am citit prima data pe Iv cel naiv, am reactionat cu un "in sfarsit". Dadusem peste o poezie contemporana care tintea direct butoanele care deschid usi peste usi si ajung la miez - suflet parca ii spune.
In cateva cuvinte, Iv este cel care pledeaza pentru naivitate si poezie, ca cea mai buna cale de a o exterioriza. Si, in continuare, va vorbi despre alte sentimente, nascute din naivitate, despre inspiratie, cate putin despre romanul la care lucreaza, pe cine citeste sau cum procedeaza cand creativitatea isi ia pauze mai lungi decat i-ar placea:
Incerc s-o tratez cu ceva - inhalez arta, incerc sa schimb aerul cu unul mai curat sau gatesc un pad kaprao, un lankan curry, ceva si isi revine singura.
Asa cum spune si pe blogul sau, din categoria Ce mai fac, ne-a scris mai jos:
Inceputul poetic
Cred ca prima oara cand am luat poezia in calcul a fost cand, intr-o poveste neimpartasita de iubire, am plecat pe jos, prin niste munti, un profesor universitar care avea un handicap la picior a trecut cu Fiatul lui vechi pe langa mine apoi, ros de remuscari, s-a intors si m-a luat cu masina ca sa ma duca pana in satul urmator, care era la vreo 15 kilometri.
Ajuns acolo m-am cazat la un hotel si toata noaptea am scris intr-un caiet studentesc de mate care avea un catel cu urechi lungi pe coperta. Am adormit scriind, m-am trezit intepenit de frig, la fel de indragostit, cu nasul in caiet. Ce scriam? Poezie, fireste.
Minte de inginer, suflet de poet. Si iubita care le-a convins
Pai cred ca, pur si simplu, m-a iubit.
Iubirea a trezit poetul din mine, iar inginerul a continuat sa livreze poetului inspre poetizare observatii exacte, in conformitatea cu standardele poetice destul de inalte ale poetului.
Mai apoi, in legatura cu publicarea versurilor a continuat sa-l iubeasca pe poet, dar a vorbit cu inginerul.
Si l-a convins cu argumente practice, cu cifre: e pacat ca acum sa se bucure doar un om de ce faci, cand ar putea sa se bucure zece. Sau o suta.
Asa ca inginerul a facut un blog, iar poetul a inceput sa scrie.
Cand poetul a inceput sa scrie nesfarsit
Primele versuri
Singurele versuri din garda veche pe care mi le amintesc au fost scrise acum 14 ani. Fac parte dintr-o poezie care nu mai stiu cum se chema, nu mai stiu cum arata. Nici nu mai exista. Suna asa:
iar tu nu te schimbai
in dosul unui paravan.
Ulterior le-am refolosit intr-unul dintre poemele lui Iv.
Momentele de inspiratie
Cand scriu poezie e mai putina premeditare si mai mult despre ce simt. Dar acum scriu un roman, iar asta e cu totul altceva. Aici am facut mai intai un sinopsis, apoi fise ale personajelor, apoi un cuprins al capitolelor si, in fine, un sinopsis al fiecarui capitol.
N-am mai mers niciodata pe drumul asta, asa ca am facut lucrurile in cel mai clasic mod cu putinta. Acum sunt la capitolul 6 din 21 cate pare a avea cartea asta.
Insa, fie ca e vorba de poezie sau de proza, tot ce-mi trebuie ca sa scriu e concentrare. Iar asta obtin, de obicei, prin muzica. Imi pun castile pe urechi si scriu. Pe pat, la birou, pe banca. Unde ma simt bine.
Din lume adunate, in inspiratie transformate
De la blog la carti
Vorbesc putin pentru ca eu nu ma ocup de carti. Ma ocup de scris. Am avut asteptari ce aveau sa fie cu mult depasite si retineri de proportii.
N-am fost niciodata foarte convins ca ar trebui sa public. Am pasit cu sovaiala pe drumul asta si am continuat cu multa curiozitate.
Acum, ma simt relaxat, am inteles ca trebuie sa merg mai departe ca si cum as sti exact spre ce ma indrept, chiar daca n-am nicio idee ce se va intampla cu Iv peste zece ani, sa zicem. Stiu sigur ca nu va face politica.
Cartile
Impreuna cu Vali Petridean
Pe Vali l-am cunoscut cu vreo 15 ani in urma. Lucram impreuna. Apoi am inceput sa facem mai multe lucruri impreuna. De exemplu, Iv.
E un tip admirabil, unul dintre cei mai buni artisti digitali din Romania. In ochii mei chiar e cel mai bun. E atat de bun incat, din cand in cand, inca i-o mai spun, chiar si dupa atata vreme.
In ideile ilustratiilor implicatia mea e majora. Ii trimit lui Vali versurile, el face schite, apoi deseneaza iar eu ii spun: super ! oau ! mama, ce tare e asta ! ha ha, asta chiar e buna. Cam asa decurg intalnirile noastre de lucru pentru Iv.
Vali & Iv
Pasarile naive ale lui Vali Petridean
Evolutie
Am evoluat pentru ca, intre timp, am evoluat ca individ. De fapt, daca n-as simti o crestere ar fi cumva, alarmant. Ar insemna ca am ajuns la un capat, la un sfarsit. Si n-as mai putea sa scriu decat epiloguri.
Creativitatea in Universul lui Iv
Creativitatea este pentru eul meu poetic ceea ce reprezinta procesul respiratiei pentru corpul fizic. Un proces vital, complex la care nu ma gandesc decat atunci cand nu functioneaza cum trebuie de la sine. Atunci incerc s-o tratez cu ceva - inhalez arta, incerc sa schimb aerul cu unul mai curat sau gatesc un pad kaprao, un lankan curry, ceva si isi revine singura.
satirizez, ma enervez
Eul meu poetic este calm si bland, intr-adevar. Dar si un bun observator. Si orice bun observator are un ochi bun, care nu poate trece cu vederea lucrurile nefiresti. Pentru ca eul e bland si nu crede in educarea prin pedeapsa si nici in schimbarea prin violenta, alege cel mai adesea calea ironiei sau a surorii ei mai mari, satira.
Despre rubrica ma enervez, chiar ma enerveaza ca ai adus vorba ca e foarte, foarte restransa. NU se merita sa vorbim despre ea. AI INTELES ?
Semnificatia ez-ului
Aveam nevoie de unitate. Si am gasit-o la un verb. Placandu-mi verbele, am extins-o la toate categoriile. Alegerea nu cred ca e intamplatoare, poezia presupune, dincolo de stare, actiune. Trebuie sa miste oamenii, nu ?
Ce citeste Iv
Citesc destul de mult si de multe. S-o luam in ordine.
Poetii care vor avea intotdeauna un loc in gandurile mele sint Sorescu, Toparceanu, Nichita. La proza, lista capata amploare, pentru ca pur si simplu cred ca s-a scris mai multa proza pe lume.
Orice as citi sau reciti din ce au scris oamenii astia de mai jos n-are cum sa nu-mi placa: Frank Herbert, Isaac Asimov, Jose Saramago, Sigmund Freud, Bill Bryson, Haruki Murakami, Mika Waltari, Agatha Christie, Jeffrey Eugenides, Mario Vargas Llosa, Michel Houllebecq, Nikolai Gogol, Mihail Bulgakov si ar mai tot fi, daca brusc, nu m-as opri.
Iv cel naiv in proza
Iata si intrebarea pe care agentul meu literar (care sint tot eu, ca in Romania nu exista institutia) o astepta de la inceputul interviului. Ei bine, fara sa zic « gata cu poezia », scriu un roman. Titlul lui se schimba din cand in cand. Acum se numeste Experiment 27, si cred ca nu se va mai schimba, dar stii cum sint scriitorii astia.
Acest roman nu este romanul care inca se numeste Brandy si a fost lasat deoparte pentru ca e un subiect prea dur, pentru care inca nu sint pregatit. E o poveste noua, la care ma gandesc de ani de zile dar abia acum pot s-o scriu. Genul romanului: thriller naiv.
Unde va ajunge poezia naiva
In inimile oamenilor, ca si pana acum; si poate inca mai adanc.
Cei care stiu cine e
Sub 5% din cei care au auzit de Iv.
