[CEaC 2021] Florin Morosanu, Presedinte Asociatia Cluj-Napoca 2021: Candidatura a venit ca o provocare, o incercare de a repozitiona cultura in cadrul realitatii clujene

Competitia Capitala Culturala Europeana a Culturii (CEaC) e o initiativa pornita de Uniuniea Europeana inca din anul 1980 si urmareste sa promoveze diversitatea culturala si sa aduca oraselor desemnate un imbold pentru o schimbare in bine.

Patru orase din Romania au ajuns pe lista scurta pentru titlul de Capitala Europeana a Culturii 2021, iar unul dintre aceste orase este Cluj-Napoca.

Al doilea oras ca marime al Romaniei vrea sa valorifice efervescenta culturala si sa imbine specificul local cu cel european, astfel incat sa devina un East of West. Cluj-Napoca vrea sa atraga turistii cu o atmosfera ospitaliera si primitoare, motiv pentru care au si ales salutul „Servus” drept mesaj central pe care vor sa il transmita.

Florin Morosanu (Presedinte al Asociatiei Cluj-Napoca 2021) spune ca o campanie de comunicare inteligenta ar putea transforma orasul intr-o veritabila destinatie de city-break-uri. Desi spera sa castige, Florin spune ca indifernt de rezultatul final al competitiei, Clujul va ramane fidel misiunii de a se dezvolta si a convinge cat mai multi turisti sa vina in vizita.

Mai multe despre candidatura orasului Cluj-Napoca la titlul de de Capitala Europeana a Culturii 2021 il lasam Florin sa ne povesteasca mai jos:

Participarea la competitia CeaC 2021

Servus. In Romania se zice ca recunosti imediat un clujean dupa cum saluta – Servus (Szervusztok) si dupa cum isi planifica activitatile – adica minutios (dupa alte interpretari, mai incet).

In anul 2010, candidatura a fost solicitata de reprezentantii mediului universitar si ai celui cultural clujean. Atunci a inceput povestea noastra.

Al doilea oras al Romaniei are un profil cultural aparte, specific pentru regiune. Candidatura a venit ca o provocare, o incercare de a repozitiona cultura in cadrul realitatii clujene, ca un liant care redefineste societatea locala ca o uniune de comunitati.

Obiectivele programului de candidatura

Printre obiectivele acestui program de candidatura se regasesc:

• Sprijinirea artei contemporane la nivel proportional cu talentul exponentilor sai. Cluj-Napoca este locul de formare a unora dintre cei mai valorosi artisti vizuali ai Romaniei, iar orasul trebuie sa ii celebreze si sa le valorifice talentul atat la nivel local, cat si la nivel international.
• Transformarea dintr-un mare consumator de filme intr-un veritabil centru de productie cinematografica. Suntem casa celui mai mare festival de film al Romaniei, TIFF. Este momentul sa inchidem un cerc si sa ne asezam pe harta marilor centre de productie cinematografica.
• Schimbarea profilului orasului la nivel international. E foarte important sa transmitem un mesaj de continua schimbare catre partenerii nostri si catre toti cei interesati de ce se intampla aici. Cluj-Napoca se maturizeaza la nivel cultural, la fel cum a facut-o si la nivel de business, doar ca in acest domeniu schimbarile sunt poate printre cele mai vizibile, iar candidatura are ca obiectiv transmiterea acestui mesaj. 
• Continuarea eforturilor incepute odata cu titlul de Capitala Europeana a Tineretului 2015. Dinamica si efervescenta anului trecut trebuie conservate si directionate inspre o tinta si un scop mai mare, 2021. Societatea locala a suferit schimbari majore in decursul anului 2015, schimbari care stau la baza politicii culturale actuale. Ele trebuie sa continue si sub stindardul Cluj-Napoca 2021 - Capitala Europeana a Culturii.
• Identificarea si promovarea intr-un limbaj turistic a conceptului de sat transilvan. Fiecare poveste trebuie transmisa si prin intermediul unui act artistic, astfel incat sa fie preluat mult mai usor de catre turistii obisnuiti deja cu aceasta zona. Astfel se vor descoperi noi motive de atractie turistica si noi moduri de a spune povestile strabunilor.
  Evident ca aceasta cursa nu e una lipsita de obstacole, insa noi le-am denumit provocari, pentru ca la finalul acestei perioade de candidatura ele vor fi adresate intr-un mod vizibil.
• Somesul, raul care strabate orasul de la vest la est este astazi prea putin valorificat. Am constatat ca „stam cu spatele” la Somes, interactionand astfel prea putin cu el. O redescoperire a Somesului - ca parte integranta a proiectului nostru - presupune transformarea lui intr-o „scena” a activitatilor socio-culturale.
• Uniunea de comunitati sta la baza noastra ca oras. S-a demonstrat pana in prezent ca activitatile artistice si cultura in general functioneaza ca un liant care leaga aceste comunitati (de exemplu, actorii Teatrului National „Lucian Blaga” joaca si pe scena Teatrului Maghiar de Stat si viceversa). Intentionam sa identificam in continuare programe si proiecte culturale care sa atraga si sa conecteze aceste comunitati (etnice, confesionale, profesionale etc.).
• Una dintre cele mai vizibile probleme ale Clujului este comunitatea roma, marginalizata de societate pe amplasamentul rampei de gunoi de la Pata Rat. Incercam pentru prima oara sa colaboram cu reprezentanti ai acestei comunitati, astfel incat sa dam nastere unor proiecte culturale mixte.

Consideram ca aceasta schimbare de mentalitate are sanse mari de reusita.

Proiect Scena Urbana, Foto: Radu Padurean

Actiuni pe care le planuiti

Suntem in etapa in care noi, la fel ca celelalte orase candidate, stabilim cadrul general in care se vor dezvolta aceste evenimente/actiuni. Idei sunt multe, dorinte si mai multe, dar daca exista o certitudine in aceasta privinta atunci acea certitudine este efervescenta cu care Cluj-Napoca trateaza acest domeniu al culturii.

Aceasta este garantia ca, la fel ca si pana acum, operatorii culturali locali, institutiile de cultura si organizatorii de evenimente vor propune si vor dezvolta in continuare proiecte dintre cele mai diverse si dintre cele mai reprezentative sub umbrela candidaturii.

Atuurile Clujului si cum le veti folosi

Cluj-Napoca este cel mai primitor oras al Europei, conform unui studiu Eurostat realizat in 2014.

Clujenii te saluta, te ajuta sa te orientezi cu placere, iti zambesc si iti multumesc. Pe strada auzi vorbindu-se o multime de limbi straine, la fel ca in oricare metropola europeana. Faptul ca este un oras tanar cu sase universitati de stat si tot atatea private, avand 80 de mii de studenti in fiecare an, reprezinta un mare avantaj.

Acestia sunt in egala masura producatori si consumatori de cultura. Ei mobilizeaza sectorul cultural si ii transmit un imbold de schimbare si inovare si stau la baza dinamicii acestui oras. Cel mai bun exemplu este faptul ca la Cluj-Napoca, in fiecare an, sunt finantate aproximativ 300 de ONG-uri cu profil cultural si de tineret.

Orasul de pe Somes are al doilea aeroport al Romaniei, unul conectat tot mai bine cu Europa si nu numai.

Cu ajutorul acestei componente esentiale, orasul atrage turisti, investitori si consumatori de arta.
Cluj-Napoca are una dintre cele mai bune infrastructuri culturale din tara. Stadionul Cluj Arena a fost umplut la capacitate maxima anul trecut cu ocazia primei editii Untold Festival, iar Sala Polivalenta din oras este locul de desfasurare a unor evenimente de amploare culturale si sportive.

Fara doar si poate, la fel cum rezulta si din analizele Asociatiei noastre, cat si din cele independente realizate de catre Ministerul Culturii, Cluj-Napoca are vitalitate culturala.

La nivel de spatii de petrecere a timpului liber, doar Bucurestiul depaseste Cluj-Napoca in materie de numar de cafenele, bistrouri, baruri, restaurante si localuri. Acest segment este fundamental pentru relatiile dintre clujeni, care au o cultura a iesitului in oras, experienta care de cele mai multe ori intregreste un act cultural si artistic.

Spiritul civic este un atu poate unic in tara. Fie ca este vorba de Rosia Montana, fie ca este vorba de cazuri sociale specifice - civismul si implicarea in deciziile comunitatii sunt deja niste realitati.
Asociatia Cluj-Napoca 2021 Capitala Culturala Europeana isi propune sa creeze acel cadru in care toate aceste atuuri sa fie valorificate.

Imbinarea specificului local cu cel european

Specificul local si dimensiunea europeana se intalnesc organic in conceptul candidaturii noastre - East of West. Faptul ca avem un concept puternic este afirmat de juriul international care a evidentiat potrivirea conceptului cu specificul local si, de asemenea, relevanta lui intr-un context european plin de incertitudini.

Obiectivele expuse mai sus sustin si intregesc aceasta simbioza intre local si european, tocmai pentru a arata apartenenta la o structura in continua schimbare, Uniunea Europeana.

Pe de alta parte, Servus reprezinta o forma de salut specifica pentru o vasta comunitate din Centrul, Estul si Sud-Estul Europei. Semnificatiile sloganului nostru - deschidere, ospitalitate, colaborare - sunt componente esentiale ale candidaturii noastre.

Strategia de promovare

Servus este un mesaj sincer si concret care are puterea sa atraga turistii din tara si din afara ei. Vom incerca sa intensificam eforturile pentru a transmite mai departe acest salut, pentru a-l raspandi si mai ales pentru a-l face cunoscut lumii ca element definitoriu pentru noi, clujenii.

Una dintre componentele principale ale strategiei de promovare o reprezinta marketingul participativ, care se bazeaza pe implicare si recomandare. P

rin urmare, planuim sa construim un sentiment de apartenenta/ownership si responsabilizare a comunitatii locale si a turistilor europeni, pentru proiectul Cluj-Napoca 2021 CEaC.

In etapa a doua a candidaturii, va fi dezvoltat in detaliu planul de marketing specific, in vederea atragerii turistilor romani si straini.

Efecte ale candidaturii Clujului la CEaC 2021

In cazul proiectului nostru, etapa de pre-selectie (2010-2015) a inceput sa produca modificari favorabile pentru: sectorul cultural, pentru oras, prin asumarea unor documente multianuale de genul strategiilor de dezvoltare care repozitioneaza cultura in Cluj-Napoca, pentru imaginea orasului in plan national si international. Statutul de oras candidat si apoi de oras finalist este un statut aparte, iar clujenii sunt mandri de aceasta pozitionare a orasului lor.

Concret, in perioada de pregatire 2010-2015, bugetul alocat de catre Primaria si Consiliul Local activitatilor cultural artistice a crescut de la aprox. 350.000 euro in 2010 la aproape 3.000.000 euro in 2015. Aceasta crestere s-a reflectat in cresterea numarului de activitati si a calitatii acestora.

Investitiile realizate de catre autoritatile locale in acest interval in directia dezvoltarii capacitatii derularii de activitati culturale, artistice ori a imbunatatirii atractivitatii turistice sunt de aproximativ 35.000.000 euro - doua noi cinematografe, o Sala Polivalenta, un Centru pentru industrii creative aflat in executie, repunerea in circuitul cultural a Cladirii Casino, refacerea unor spatii publice cum este Parcul Central, precum si lucrari ample in zona centrala a orasului.

Pentru viitor planurile sunt cel putin la fel de ambitioase. Proiectele majore de investitii ce vor fi derulate ca si o consecinta a candidaturii la acest titlu se refera la Centrul Cultural Transilvania, Centrul de Arta Contemporana si regandirea interactiunii cu Somesul, un teatru de vara pe Dealul Cetatuia, noi zone pietonale in oras.

Dincolo de aceste obiective de care vor beneficia toti clujenii interesati de activitati socio-culturale, avem in vedere o raspandire a actiunilor artistice si catre alte zone ale orasului decat cele deja obisnuite - zona centrala si semicentrala.

In urma unei analize realizate anul trecut am sesizat inceputul unei modificari a comportamentului turistilor care vin in orasul nostru.

Pe langa o crestere a numarului acestora cu 20%, se observa ca acestia incep sa vina din ce in ce mai mult pentru recreere si divertisment, in vreme ce numarul celor care vin pentru afaceri are o crestere constanta, dar mai mica.

Exista premise foarte bune ca, pe viitor, Clujul, datorita vitalitatii culturale, a efervescentei vietii de noapte, a serviciilor calitative din reteaua HORECA si, evident, in baza unei campanii de comunicare destepte sa devina unul dintre orasele tinta pentru un city-break.

Daca vom castiga titlul de Capitala Europeana a Culturii asa va fi. Daca nu-l vom castiga, mergem pe aceeasi directie deja stabilita, dar mai incet.