[Creativul non-publicitar] Catalin Alexandru, game designer: Nu incape indoiala ca suntem creativi, dar suntem prea afundati in bula societatii noastre complet omogene

Mestereste toata ziua la grafica de jocuri, asta cand nu concepe scenariile care s-o sustina. Catalin Alexandru e game designer si spune ca putini dintre oamenii care vor sa fie creativi trec cu gandul dincolo de faima sau bani.

A colaborat cu MIT pentru a construi un joc care sa ajute la studiul neurostiintelor, iar acum lucreaza la propriul joc de strategie, inspirat chiar din industria de gaming. Nu vrea sa intre in tiparul artistului care se autodistruge pentru munca sa si spune despre Romania ca e terenul propice pentru creativitate pentru ca exista costuri de trai mici. Dar, pentru ca romanii nu se prea pricep sa se uite peste gardul vecinului si sa ia ce-i mai bun de la el, putin din ceea ce produc „creativii” romani poate sa se integreze in context. Iar creativitate fara context nu exista.

Povesteste in continuare mai multe pe tema asta:

Ce e creativitatea?

Nu stiu altii cum sunt, dar mie cuvantul mi se pare in ultima vreme cam golit de inteles, fapt care il lasa vulnerabil la folosirea drept sinonim pentru “prolific”, “profitabil” sau “neobisnuit”. Singura definitie pe care o pot considera cat de cat utila este cultivarea unei intuitii educate in a rezolva probleme de exprimare.

Cat de creativ esti si cel mai creativ lucru pe care l-ai facut

De la 1 la 10? Albastru :)

Poate iau eu intrebarea prea ad literam, dar nu cred ca e cuantifiabil, cel putin nu comparand cu altcineva in afara de tine insuti.

De exemplu, acum un an si ceva am lucrat cu MIT la un joc numit EyeWire, care permitea publicului larg sa ajute la descoperiri stiintifice in neurostiinta. Nu credeam ca voi trai un moment mai frumos in cariera decat atunci cand am prezentat o versiune unde jucatorii puteau crea personaje fantastice si coopera abordand diverse roluri.

Nu mica mi-a fost mirarea cand, vazand un instrument stiintific sec si scortos transformat intr-un joc atragator si distractive, cei prezenti in camera si pe Skype au izbucnit in urale.

Recent, am inceput sa lucrez la un joc personal numit Fair Game, o parabola pentru industria jocurilor sub forma unui joc de strategie. Oamenii se distrau punand soldateii lor sa se bata cu cei inamici, dar nu reiesea nimic mai mult.

Intr-un moment de inspiratie, am scos complet din joc soldateii de partea jucatorului, acum trebuind ca jucatorul sa convinga soldatii inamicului sa lupte pentru el pentru a supravietui.

“Auzi, parca asa e si in industria jocurilor, tii pe toata lumea de partea ta, altfel esti mort”, imi remarca cineva despre versiunea noua. Aproape am izbucnit eu in urale.

Nu stiu sa spun care moment a fost mai creativ. Sau mai satisfacator.

Uzura termenului „creativ”

Cuvinte golite de sens cu efecte nefaste in diverse industrii sunt multe, creativitatea e doar o “victima” mai recenta.

Imi aminteste de efectele folosirii cuvantului “pasiune” in anunturi de angajare, care a dus pana nu demult la industrii creative populate cu oameni facuti sa creada ca e ok sa munceasca 80 de ore pe saptamana si preferabil sa doarma sub birou.

Vorbeam oarecum de asta chiar mai sus, cu “sinonimele” fortate. Unul din efecte probabil va fi angajarea unor persoane care au lucrat la proiecte cunoscute, profitabile sau au multa experienta pe hartie. Asta fara a se masura capacitatea lor de a oferi solutii concrete la probleme abstracte sau de a-si pune si indeplini scopuri utile, lucruri care in experienta mea sunt adevaratele dovezi ale creativitatii.

Antidot pentru creative block

Pentru mine functioneaza excelent cel mai vechi leac pentru “blocajul scriitorului”, recomandat de toata lumea de la Hemingway la Stephen King: plimbarile.

Cu juma’ de gura as zice ca un pahar de whiskey seara mai dezmorteste rotitele si lasa mintea sa umble, dar aici e pericolul mare de a pica in legenda ridicola a artistului care se autodistruge pentru arta. Spun ridicola pentru ca foarte rar se produce ceva ce nu s-ar fi produs oricum si cu putina cumpatare.

Dar sincer, nu mi s-a intamplat sa am un blocaj in sensul de a ma holba paralizat la hartia goala.

Mereu blocajul este “as putea sa mai incerc 1.000 de solutii pentru problema asta, dar simt ca nu va fi ce imi trebuie”. Asta se rezolva simplu, 99% din timp te duci la culcare si creierul lucreaza pe fundal oferindu-ti solutia a doua zi pe tava la dus sau in metrou.

Poate foaia goala, totusi, se intampla cine stie cand si atunci ai nevoie sa scrii/schitezi ceva, orice. Creierul are nevoie doar de cel mai mic punct de reper si va incepe sa construiasca pe ceea ce ii dai.

Dar daca te intalnesti cu foaia goala in mod obisnuit, desi altfel nu ai probleme cu anxietatea de nici un fel, probabil nu ai un blocaj creativ, ci o lipsa de interes in a face chestia respectiva si e perfect in regula sa te reprofilezi.

Piedici in dezvoltarea creativitatii

Dupa mine, depinde mult creativitate in ce. Foarte multi oameni, in ciuda a ce sustin, nu vor sa fie creativi, vor ce percep ei drept avantajele care ii cuvin unei persoane “creative”, apreciere, faima, bani, etc.

Nu exista creativitate lipsita de context si, la o adica, poti face contabilitate in mod creativ daca te innebunesti atat rau dupa ea incat o practici cu pasiune si un stil propriu.

Romania creativa

Cel mai mare avantaj de departe este costul de trai comparat cu salariile de afara.

Iti poti castiga relativ usor painea online pe sume de bani care in Romania te duc mult si bine si iti ofera libertate destula sa poti explora ce vrei sa faci. Sunt si locuri mai ieftine, dar ca raport civilizatie/cost de viata stam inca bine si sunt putine locuri in lumea civilizata unde ai Starbucks, livreaza Amazon si poti trai decent cu 400 de euro/luna.

Nu incape indoiala ca suntem creativi, dar suntem atat de afundati in bula societatii noastre complet omogene incat nu intelegem mai nimic din ce vine de afara si deci rar putem folosi influente importante pentru a crea in context.

De exemplu, in vest, graffiti-ul este o forma de rebeliune si de discurs politic al celor din grupuri sociale marginalizate. Aici, deseori exista munca excelenta tehnic facuta de copii de bani gata tot din rebeliune, dar impotriva ennui-ului si, in mod ironic, in detrimentul proprietatii publice, mult mai necesare claselor marginalizate decat lor.

La fel si curentul de rasism, misoginism si homofobie din hip hop-ul romanesc, iar ironic tinand cont ca la origini genul asta de muzica a aparut din procesul de emancipare a unor grupuri sociale vulnerabile.

Toate astea duc la arta, in cel mai bun caz banala, care, in cel mai rau caz, face opusul a ce ar trebui sa faca arta, ajuta starea de fapt in loc sa o interogheze. As putea continua, dar ma opresc aici.

Cel mai bun lubrifiant mental?

Intreaba-te de ce vrei sa fii “creativ”. Care e problema pe care vrei sa o rezolvi? Daca vrei bani, joaca la bursa. Daca vrei apreciere, joaca la bursa si apoi cumpara shot-uri pentru intregul club.

Ar fi un inceput bun sa iti placa sa inveti lucruri doar de dragul de a invata lucruri. Alege ceva ce chiar te intereseaza, preferabil ceva ce faci intr-o forma sau alta deja. Hotaraste-te daca vrei sa o faci ca hobby sau daca vrei sa-ti platesti chiria din asta la un moment dat.

Daca vrei sa-ti castigi existenta cu “creativitatea”, dar nu e ceva ce te vezi facand niste ore pe zi in aproape fiecare zi pentru tot restul vietii, las-o la stadiul de hobby si poate te va surprinde mai tarziu. Dar indiferent daca e hobby sau profesie, du-te si fa activitatea respectiva intens si regulat.

Si aici se cam termina regulile. Probabil nu iti vor iesi lucrurile cum vrei de la inceput. Probabil (mai ales daca vrei o cariera in asta) vei dori sa studiezi lucrarile oamenilor care fac ce vrei tu sa faci cu succes si sa vezi diferentele intre ce faci tu si ce fac ei.

Apoi, probabil va trebui sa reinventezi ce ai luat din alte parti si sa-ti faci propria varianta de la zero. Dar in ciuda a ce citesti in carti self-help, nu exista formula magica si va trebui sa-ti gasesti singur reteta.

Si intr-o zi te vei uita in jur, vei vedea ca ai inceput sa faci chestii care sunt destul de ok si vei gandi in sinea ta “mai, ce creativ m-am facut”.