[Creativul non-publicitar] Mihnea Ghildus, designer de produs: Pentru cineva din afara industriilor de profil, “creativ” e un cuvant ce trece foarte repede pe langa urechi

Mihnea Ghildus e designer de produs si omul din spatele magazinului-concept Dizainar. Poate l-ati cunoscut deja fara sa stiti intr-o plimbare la ANAF: era tipul ala imbracat colorat care punea functionarilor intrebari absurde [ "Ce-ar trebui sa fac eu acum pentru ca dvs. sa NU imi dati timbrul pentru cazier?" ] .

El crede ca devalorizarea cuvantului „creativ”  e evidenta, dar numai pentru oamenii din industriile de profil. Celorlati, le intra pe o ureche si imediat iese pe alta. De asta, poate e bine daca termenul insista sa bata la usa urechilor necunoscatoare:

Noi, cei din industriile creative, putem strange linistiti din dintii nostri creativi si putem merge pe principiul “repetitio est mater studiorum”.

Altfel, Mihnea spune ca perseverenta e cheia cand vorbim de creativitate. Omul creativ vede foarte bine limitarile realitatii, dar se incapataneaza sa treaca dincolo de ele. Il ascultam in continuare:

Defineste creativitatea

Pentru mine, a fi creativ inseamna a gasi solutii noi la probleme mai mult sau mai putin vechi. In domeniul meu, designul de produs, creativitatea este totul. Designerii sunt prin definitie gasitori de solutii.

Cat de creativ esti si cel mai creativ lucru pe care l-ai facut

Cateodata ma simt mai creativ, alteori stiu ca ideea aceea geniala trebuie sa fie pe undeva prin zona, dar oricat as cauta-o tot nu o gasesc. Cred, deci, ca sunt la fel de creativ ca oricine altcineva si ca muschiul creativitatii se antreneaza.

Unii dintre noi il antrenam mai mult pentru ca asta ne cere meseria. Din pacate, cei care au uitat de existanta lui ne considera niste ciudati… Sa vezi ce fain e sa-ti antrenezi creativitatea in fata ghiseuui de la ANAF de exemplu.

Cel mai creativ lucru pe care l-am facut este magazinul Dizainar, locul in care am hotarat sa promovez meseria de designer prin intermerdiul produselor de design. De ce este asta creativ? Pentru ca in general un creator se promoveaza pe sine insusi si se vede in competitie cu alti creatori.

Eu am vrut sa vad lucrurile altfel… asa ca, alaturi de colegii mei, am hotarat sa promovez toata industria de creatori de design din Romania, pentru a avea un impact real la nivelul perceptiei publicului asupra acestei meserii, si, in final, pentru a vinde produse ce ii vor ajuta pe designeri sa isi desfasoare meseria in continuare.

Amenajare "The Park I", Design: Mihnea Ghildus & Marilena Popa, Foto: Robert David

Amenajare "The Park I", Design: Mihnea Ghildus & Marilena Popa, Foto: Robert David

Amenajare "The Park II", Design: Mihnea Ghildus & Marilena Popa, Foto: Mihai Georgiadi

Amenajare "The Park II", Design: Mihnea Ghildus & Marilena Popa, Foto: Mihai Georgiadi

Amenajare "The Park I", Design: Mihnea Ghildus & Marilena Popa, Foto: Robert David

Folosirea in exces a cuvantului „creativ”

Orice folosire in exces duce la devalorizare. Dar asta se intampla doar in randul nostru, al celor din meseriile “creative” care auzim foarte des acest cuvant “creativ”. Pentru cineva care lucreaza in alta industrie, “creativ” e un cuvant ce trece foarte repede pe langa urechi si nu prea lasa urme creative.

Cred, ca in acest caz, noi (cei din industriile creative) putem strange linistiti din dintii nostri creativi si putem merge pe principiul “repetitio est mater studiorum”. Noi stim despre ce e vorba si putem sa facem diferenta intre cineva care vorbeste despre creativitate si cineva care chiar face lucruri creative. Cei care aud “creativitate” si nu stiu ce inseamna, macar au ocazia sa-si puna intrebarea ce o fi cu toata aceasta “creativitate”.

Ati numarat de cate ori am repetat declinari ale cuvantului “creativ” in ultimele propozitii?

Solutii pentru blocajul creativ

Incerc sa ma rup de ceea ce ma blocheaza. Ca sa fac asta, in primul rand, trebuie sa-mi dau seama care e blocajul. De cele mai multe ori este ceva foarte evident, de exemplu stresul sau oboseala. In alte cazuri poate fi teama de a recunoaste un adevar incomod sau o greseala.

Solutiile mele sunt: mersul pe bicicleta / o bere cu prietenii / o cafea cu prietenii / o sesiune de Fallout 4 sau Assassin’s Creed / o baie fierbinte cu caietul de schite in mana / o discutie cu studentii anului 3 de la design de produs / sau un grup de lucru unde oameni noi vin cu idei noi ce duc la solutii noi.

Principalele obstacole in calea dezvoltarii creativitatii

Cel mai mare obstacol, in general, este teama. In cazul creativitatii, aceasta teama se manifesta prin rezistenta la schimbare sau refuzul de a vedea lucrurile prin alta perspectiva. Se poate trece peste aceasta teama daca te gandesti la obiectivul din zare si la beneficiile indeplinirii lui.

Sa luam din nou ca exemplu sursa cea mai mare de stres a creativului roman: statul. Dupa multi ani de vietuire in aceasta tara, stiu cu cea mai mare certitudine ca statul nu ma ajuta nici daca il rog, prin urmare mi-e teama sa-l si rog pentru ca stiu ca voi fi tratat urat la ghiseu si ma voi incarca de nervi si energie negativa si sentimente de inutilitate.

Dar din cand in cand am nevoie de cate un act ce nu poate fi eliberat decat de “acolo”. In acele situatii incerc sa am mereu o abordare creativa. Asa ca, de multe ori, ma imbrac cu cele mai colorate haine pe care le posed si imi pun cea mai vesela muzica in casti pe drumul spre ghiseu, iar apoi zambesc.

Se mai intampla chiar sa pun intrebari fara sens cand ajung la ghiseu, numai pentru a-i scoate pe oamenii de acolo din structura lor monotona de gandire. Ii intreb de exemplu “ce ar trebui sa fac eu acum pentru ca dvs. sa NU imi dati timbrul pentru cazier”. Si de aici pot porni o sumedenie de disutii amuzante sau educative.

O alta metoda de rabufnire creativa este sa fac cererile oficiale pe un layout foarte curat si foarte diferit de o “cerere standard”, sa pun afise ce atrag atentia asupra fecalelor de caine lasate pe strada, dar cel mai mult imi place sa fac proiecte de redecorare a spatiului din birou sau din casa.

Dar mergand mai departe, mi se intampla des sa am provocari reale in proiectele de amenajari interioare pe care le dezvolt. Una recenta este de exemplu “cum faci sa incapa 40 de oameni intr-un spatiu ce are loc doar pentru 20?”.

In astfel de situatii, trebuie sa ies din sfera lucrurilor stiute, trebuie sa ma gandesc, de exemplu, si pe verticala nu doar pe orizontala. Sau poate intreb pe cineva care nu stie nimic despre tema si imi da un raspuns foarte sincer si naiv, dar in acelasi timp foarte simplu, raspuns ce de multe ori poate fi exact solutia de care aveam nevoie.

De multe ori, insa, primul impuls este acela de a gandi ca nu se poate, fiindca planul din mintea mea nu se potriveste cu realitatea si daca m-as opri cu gandul acolo, as incepe sa gasesc motive pentru care nu se pot pune 40 de oameni intr-o camera de 20. Si solutia care imi este cel mai la indemana este sa spun ca am nevoie de o camera mai mare, lucru ce stiu ca nu se poate.

Camera este cat este si nu se poate mari, deci creierul meu ajunge intr-un impas din care aparent nu poate iesi, nu are decat 2 variante: ori inchirez alta camera mai mare ori nu mai fac nimic.

Ideea este ca intotdeauna exista si o a 3-a si poate chiar si a 10-a varianta la care nu pot ajunge decat dupa ce uit de primele 2 variante foarte evidente.

Creativitatea la romani

Cred ca romanii au fost pusi in atatea situatii fara o iesire evidenta incat au invatat foarte bine sa gaseasca solutii alternative pentru cam orice problema. Dar exista aici un mare “dar”. Nu orice solutie alternativa este si creativa.

Combatarea lipsei locurilor de parcare prin parcatul pe trotuar sau in mijlocul strazii nu este o astfel de solutie, de exemplu. E o solutie anti-sociala si lipsita de etica sau spirit civic si mai ales nu e practica decat pentru scurt timp.

Mersul pe bicicleta de exemplu este, insa, o solutie creativa si sustenabila, mai ales daca inventezi tot felul de atasamente ce te ajuta sa mergi mai bine pe ploaie sau cu bagaj mult.

Cred ca romanii au un mare potential pentru creativitate fiindca isi pot adapta foarte repede gandirea la situatii diverse si dificile, dar rezultatele sunt de multe ori prea superficiale pentru a le lua in considerare drept produse de design.

Am apreciat intotdeauna inventivitatea romanului si nu este nevoie decat de putina rabdare si, mai ales, consecventa pentru a iesi din zona de improvizatie si a ajunge in zona de solutie. Daca noi nu o putem face, atunci cine?

Pentru cei care vor sa fie creativi

Ii sfatuiesc sa accepte orice lucru nou care ii scoate din ritmul zilnic, din zona de confort. Cu cat mai ciudat, cu atat mai bine. Faceti un experiment cu voi insiva: de cate ori va vine sa ziceti “nu se poate”, puneti-va urmatoarea intrebare: “ce as putea schimba ca sa se poata?”.