Contrar celor care preziceau moartea printului, dar si a scepticilor care nu credeau in e-book-uri, cartile in format tiparit si cele in format digital coexista pe piata din Romania. Digitalul nu a atacat si, iata, aceasta piatra de hotar nu a mai fost.
Mai bine luam lipsurile pietei de carte de la radacina, alaturi de Lidia Bodea, directorul general al Editurii Humanitas. In primul rand, responsabilitatea ar merge la stat, pe palierele Cultura si Educatie:
De 25 de ani, in afara unor frumoase promisiuni, ultima a presedintelui actual – educatia e o prioritate – n-am simtit decit nepasare, nepricepere, expedierea culturii si educatiei la „si altele”, cu bugete in consecinta, foarte mici, cu efecte negative in cascada.
Nu pledez pentru o piata de carte asistata (financiar) de catre stat, dar pledez pentru o piata de carte in care statul sa-si faca simtita prezenta atunci cind, de exemplu, numarul oraselor fara librarii ori biblioteci cu fond de carte actualizat creste ingrijorator.
Urmeaza, apoi, lipsurile din interiorul pietei de carte, putin spre deloc reglementata ori asezata. Si, poate, odata ce terminam de facut ordine aici, apoi putem vorbi despre ce efecte vor avea sau nu aplicatiile digitale asupra publicului cititor. Care ar trebui sa aiba "o dezvoltare spectaculoasa", spune Lidia.
O ascultam in continuare:
Publicarea cartii de catre editura
Portofoliul unei edituri e rezultatul unor alegeri: autorul alege sa publice cartea la editura X, dupa care editura alege sa publice sau nu cartea cu pricina. Sau editura, prin coordonatorii de colectii, redactori, colaboratori, alege din cataloagele editurilor straine acele titlurile pe care le considera potrivite pentru traducerea in limba romana.
Un alt scenariu e acela in care editura alege unul sau mai multi autori pentru un volum scris pe o tema anume. Important e ca aceste alegeri sa tina cont de o grila de criterii si sa fie facute in functie de o strategie de portofoliu, in asa fel incit intregul pe care-l formeaza toate cartile publicate de acea editura sa aiba coerenta, sa fie o constructie.
Piata de carte din Romania
Vesela si zglobie de vreo trei-patru ori pe an (Bookfest, Gaudeamus, septembrie, decembrie), mai curind ingindurata in rest... Prea putin tocmita, neomogena, cu dezechilibre inca nereglate intre actorii ei principali (edituri, tipografii, librarii, biblioteci etc.). Aproape uitata cind vine vorba despre politicile culturale guvernamentale.
Carti tiparite vs. carti digitale
Cifrele, ca pondere din totalul vinzarii de carte, sunt mici, totusi nu descurajante.
Se pare ca n-au avut dreptate nici vestitorii apocalipsei (cartea tiparita va muri in citiva ani!), nici scepticii (cartea electronica n-are nici un viitor!), si ca, fara sa fi fost pe de-a-ntregul reconfigurata de aparitia digitalului, piata de carte nu mai are totusi geografia si clima de dinainte, acestea fiind insa in continuare prielnice deopotriva cartii tiparite si ebook-ului.
In plus, o dezvoltare spectaculoasa ar trebui sa aiba aplicatiile digitale (nu, nu in forma si fondul propuse de Ministerul Educatiei).
Cele mai mari obstacole cu care se confrunta editurile
Oarecum paradoxal, cele mai mari obstacole nu sunt atit niste „prezente”, cit niste „absente”, „lipsuri”: absenta unui cadru legislativ complet sau macar actualizat (legea privind promovarea culturii scrise e din 2003, mai curind o schita de lege decit o lege in toata puterea cuvintului, depasita in multe puncte; si oricum nu e o lege care sa reglementeze piata de carte in intregul ei); lipsa unui sistem complet de formare pentru profesiile domeniului (asta desi sus-pomenita lege spune ca „incepind cu anul scolar 2003-2004, Ministerul Educatiei si Cercetarii va include formele de invatamint si disciplinele necesare in domeniile editarii, tiparirii, difuzarii si promovarii publicatiilor”).
Si, pentru ca a venit vorba despre ce-ar fi trebuit sa faca Ministerul Educatiei, amintesc (doar) lipsa unei strategii clare de promovare a lecturii in scoli.
De 25 de ani, in afara unor frumoase promisiuni, ultima a presedintelui actual – educatia e o prioritate – n-am simtit decit nepasare, nepricepere, expedierea culturii si educatiei la „si altele”, cu bugete in consecinta, foarte mici, cu efecte negative in cascada.
Nu pledez pentru o piata de carte asistata (financiar) de catre stat, dar pledez pentru o piata de carte in care statul sa-si faca simtita prezenta atunci cind, de exemplu, numarul oraselor fara librarii ori biblioteci cu fond de carte actualizat creste ingrijorator.
Vin apoi obstacolele din interiorul pietei de carte, gripajele din sistemul de difuzare, ciclul tot mai lung de recuperare a banilor, lipsa de regula in ceea ce priveste reducerile, absenta instrumentelor statistice minimale care sa asigure dezvoltarea coerenta si nu impresionista a pietei s.a.m.d.
Gradul de implicare a editurii in stabilirea aspectului cartii
Minim, mediu, maxim.
Minim daca vorbim despre o co-productie, o carte care apare in mai multe limbi, publicata de mai multe edituri. Sunt carti ilustrate, albume de arta, coffee-table books, carti pentru copii etc. al caror aspect grafic general e identic, indiferent de editie, de tara. Singurele semne distinctive sunt (evident, in afara limbii) numele si logo-ul editurii, numele traducatorului , ISBN, CIP, cod de bare.
Mediu, atunci cand o carte intra intr-o colectie ori o serie de autor si grafica ei trebuie sa urmeze linia deja adjudecata.
Maxim in cazul proiectelor care sunt cap-coada ideea editurii. Un caz special sunt cartile insotite de grafica, editiile de colectie, editiile ilustrate fie cu desen, fie cu reproduceri, montaj foto etc. Putina lume stie ca in spatele unei carti, dind seama pentru felul in care ea arata, stau un tehnoredactor, un paginator, un grafician, un director artistic.
Promovarea cartilor
Date fiind diversitatea catalogului Humanitas (literatura, eseu, memorialistica, politica, istorie, filozofie, stiinta, practic, carte pentru copii) si cele peste 300 de titluri publicate in cursul unui an, strategia de promovare e la rindul ei diferita, in functie de colectie, de publicul-tinta si de potentialul de vinzare al fiecarei carti.
Echipa de marketing si promovare cauta sa completeze inventarul instrumentelor clasice (newsletter, afise, catalog, lansare, semnale, outdoor) cu noi formule, care, prin continutul lor, sa ofere publicului ceva in plus si sa-i rasplateasca pe cei care iubesc sa se afle in preajma cartilor.
Asa s-au nascut serile tematice de la Libraria Humanitas de la Cismigiu (Campionatul povestilor, Fanbook, Daca e marti, scriitori iti citesc, Inapoi la argument, Serile Japoneze) si Concursul Humanitas in licee, un concurs de cultura generala desfasurat in 11 orase.
O alta noutate a fost transformarea catalogului clasic de noutati intr-o Revista Humanitas care, pe linga traditionala prezentare a titlurilor noi, ofera cititorilor un editorial, interviuri, avanpremiere, retrospective.
Colaborarea editura-autor in ceea ce priveste promovarea
Autorii sunt miezul, nucleul unui portofoliu – ei dau valoare intregii constructii, renumele si cartile lor sunt firele care, dimpreuna cu povestea pe care o spun, duc inspre cititori si numele editurii.
Ideal e ca, impreuna, autor si editor sa faca echipa si sa slujeasca interesul cartilor.
Bugetul pentru publicitatea cartii
Fiind un cost, bugetul de publicitate trebuie absorbit in bugetul general al cartii, alaturi de celelalte capitole de cheltuieli, urmind a fi recuperat din vinzari. Exista, asadar, o directa proportionalitate intre cheltuielile de marketing si vinzarile estimate pentru un anumit titlu.
O campanie pentru un potential bestseller poate ajunge si la costuri de peste 10.000 de euro, cu precizarea ca aceasta cheltuiala e angajata de editura ca un pariu, publicul urmind sa valideze ori nu alegerea editurii. De fapt, fiecare carte publicata, cu buget de marketing mai mare ori mai mic, e un pariu: editorul asuma costurile de editare (corectura, redactare, paginare, grafica), tipar, logistica, distributie si marketing, apoi asteapta sa recupereze costurile respective.
Toate aceste costuri, la care se adauga drepturile de autor, in medie 8%, rabat 40-45%, TVA, eventual si TL (timbrul literar) 2%, si costurile de traducere, se regasesc in pretul final al cartii.
Strategia ideala de promovare
In oglinda, strategie de promovare de succes = succesul cartii. Un raspuns ceva mai subiectiv, ar fi insa acesta: daca, la sfarsitul unei lansari ori al unui targ de carte, cineva, un cititor anonim din public, vine sa-ti multumeasca pentru ce-ai facut inseamna ca faci bine ce faci. La fel, daca macar din cind in cind primesti si cite-un email dinspre cineva care nu-ti cere nimic altceva, doar sa mergi mai departe, sa-i aduci cartile care sa-l bucure...
Previziuni pentru piata de carte
Banuiesc ca, oricit de originali am fi, nu ne vom departa prea mult de curentul general, bun, rau, european-occidental. Si, cu titlu de speranta, adaug ca-mi doresc ca in clasamentele europene viitoare Romania sa nu mai stea in coada listei la capitolul „consum de bunuri culturale”...
