"Legea limiteaza nejustificat accessul la informatie", a reactionat Uniunea Agentiilor de Publicitate din Romania, intr-un comunicat de presa. "Masura propusa este fara precedent in Europa", a declarat si IAA Romania.
Am simtit nevoia unui punct de vedere din perspectiva juridica asupra acestor modificari.
Opinia Cristinei Randjak, avocat senior coordonator bpv Grigorescu Stefanica cu privire la proiectul de lege pentru modificarea si completarea art. 17 din Legea nr. 148/2000 privind publicitatea si pentru modificarea Legii nr. 504/2002 a audiovizualului (Legea).
Cristina Randjak, bpv Grigorescu Stefanica, despre legea publicitatii la medicamente
Aspecte formale
Legea a fost adoptata de Parlament (prin adoptare tacita de catre Camera Deputatilor si prin vot de catre Senat) si a fost transmisa Presedintelui pentru promulgare.
In cazul promulgarii, Legea va fi publicata in Monitorul Oficial si va intra in vigoare la expirarea unui termen de trei zile de la publicare. Legea nu cuprinde dispozitii tranzitorii; prin urmare, incepand cu data intrarii in vigoare, dispozitiile acesteia vor trebui aplicate imediat.
Presedintele poate refuza promulgarea Legii, trimitand-o Parlamentului pentru reexaminare. In acest caz, in Parlament se va relua procedura de adoptare a Legii, urmand ca Parlamentul sa adopte din nou Legea sau sa o respinga. In cazul adoptarii, Legea va fi din nou trimisa Presedintelui pentru promulgare, iar acesta va fi obligat sa o promulge, neavand posibilitatea unei noi trimiteri la reexaminare.
Prevederile Legii
Legea interzice publicitatea explicita pentru produsele medicamentoase in cadrul programelor TV si radio. Desi notiunea de „produse medicamentoase” nu se regaseste in actuala legislatie romaneasca cu privire la sanatate si medicamente, aceasta era folosita in legislatia anterioara cu sensul de medicament. In plus, la nivelul Uniunii Europene, notiunea se foloseste, de asemenea, cu sensul de medicament.
Legea stabileste ca publicitatea in alte modalitati decat in cadrul programelor de televiziune si radio (de exemplu, prin Internet), este permisa numai pentru medicamentele care se elibereaza fara prescriptie medicala, cele care prin compozitia si obiectivul lor sunt destinate si concepute spre a fi utilizate fara interventia unui medic in ceea ce priveste diagnosticul, prescrierea sau urmarirea tratamentului, la nevoie cu recomandarea farmacistului (medicamentele OTC). Materialele publicitare vor fi aprobate de Agentia Nationala a Medicamentului si Dispozitivelor Medicale. In plus, este interzisa si publicitatea pentru farmacii in cadrul programelor TV si radio, care reprezinta publicitate mascata la medicamente.
De asemenea, orice comunicari comerciale audiovizuale (publicitate radio si TV, sponsorizare, teleshopping, plasare de produse si alte forme de publicitate) destinate produselor si tratamentelor medicale sunt interzise. Avand in vedere faptul ca publicitatea pentru produsele medicamentoase / medicamente este expres reglementata de Lege, notiunea de produse medicale mentionata anterior se refera la o alta categorie mai larga de produse decat medicamentele, e.g. include si dispozitivele medicale.
Dincolo de formularile neunitare si ambigue ale Legii, intr-o interpretare literala si logica a prevederilor acesteia, putem considera ca, prin Lege, s-ar interzice publicitatea explicita pentru medicamente OTC in cadrul programelor TV si radio, precum si orice comunicari comerciale audiovizuale cu privire la acestea. Publicitatea la medicamentele care se elibereaza pe baza de prescriptie (Rx) face obiectul altor reglementari, aceasta putandu-se adresa doar specialistilor, cu respectarea unor conditii stricte, si nu publicului larg.
In cazul adoptarii Legii, aceasta s-ar aplica in locul actualelor prevederi cu privire la publicitatea pentru medicamentele OTC. Prin urmare, publicitatea explicita pentru medicamentele OTC ar trebui sa dispara din programele TV si radio; de asemenea, ar trebui sa dispara si orice alte comunicari comerciale audiovizuale cu privire la acestea. O incalcare a dispozitiilor Legii ar putea atrage amenzi de pana la 200.000 lei pentru furnizorul de programe si/sau amenzi de pana la 1.500 lei pentru realizatorul de publicitate; incalcarea repetata ar putea conduce la suspendarea programului de televiziune sau radiodifuziune si ar putea avea efecte asupra licentei de difuzare a programului in discutie.
Raportarea Legii la reglementarile europene
La nivel comunitar, publicitatea pentru medicamente este reglementata de Titlul VIII al Directivei 2001/83/CE de instituire a unui cod comunitar cu privire la medicamentele de uz uman (Directiva). Actualele prevederi din legislatia romaneasca cu privire atat la publicitatea pentru medicamentele OTC, cat si la cea pentru medicamentele Rx sunt conforme Directivei.
La momentul adoptarii Directivei, s-a analizat daca sa se permita publicitatea pentru medicamente destinata publicului larg si s-a decis ca este permisa o astfel de publicitate pentru medicamente OTC. Prin Directiva s-a urmarit o uniformizare a modului in care se realizeaza aceasta publicitate, dat fiind ca un pacient dintr-un stat are acces si la publicitatea din alte state.
Prin Directiva s-a permis Statelor Membre ale Uniunii Europene sa interzica doar publicitatea destinata publicului larg pentru medicamentele (OTC) al caror cost poate fi compensat.
In aceste conditii, in cazul intrarii sale in vigoare, Legea, care nu tine cont de prevederile Directivei si nu reglementeaza expres interdictia permisa de aceasta, ar contraveni Directivei, cel putin in ceea ce priveste acele medicamente OTC al caror cost nu poate fi compensat. In aceste conditii, Legea ar putea atrage o procedura de infringement impotriva Romaniei.
