![[Layeru-i Ler: Castigatorul] Stefan Costin: Mi-am dorit ca imaginea sa spuna o poveste atemporala](https://media.iqads.ro/2015/12/foto-cover-850.jpg)
Saptamana trecuta, va anuntam cu surle, trambite si un clinchet discret de zurgalai, primul castigator al competitiei Layeru-i Ler. Stefan Costin e cel care a furat inimile juriului profesionist si publicului deopotriva, caci creatia lui, Sarbatori in familie, a fost pe primul loc in ambele clasamente.
Unanima parerea ca lucrarea este demna de a fi inclusa, alaturi de alte 29, in campania de sarbatori a brandului, pe site-ul Sarbatori Acasa. Si de aici, de trimis in lumea larga, caci romanii de pretutindeni pot trimite celor dragi un gand care sa-i apropie si mai mult anul acesta.
Si, pentru ca i-am admirat lucrarea, ne-am gandit sa-l cunoastem mai bine pe Stefan, cel care ne spune ca el si desenul n-au fost prieteni la catarama de mici, ci au devenit mai incolo, dupa ce pasiunea pentru muzica se instalase deja.
Sa facem cunostinta cu:
Sunt Stefan Costin, am 23 de ani si sunt student in anul I la Design, in Iasi, dupa patru ani de studentie petrecuti pe (si sub) bancile facultatii de Arhitectura. Daca povestile citite frecvent incep cu “Am stiut ca voi fi un as al desenului inca de mic”, a mea incepe tocmai la polul opus.
O mare parte a vietii, eu si mediul vizual am trait in paralel, singura pasiune insusita de mic fiind muzica si ulterior, chitara. Interesul pentru design si arhitectura m-a ajuns tarziu din urma, prin liceu, cand am si decis sa incep pregatirea la desen.
Cativa ani (nedormiti) la Arhitectura m-au ajutat sa asez bazele unei educatii serioase, insa pe masura ce trecea timpul, realizam tot mai mult ca locul meu era mai degraba in design, alegand pana la urma sa imi dedic toata atentia si energia designului si ilustratiei.
Povestea felicitarii
Pentru mine, perioada Sarbatorilor a fost intotdeauna plina de evenimente placute: mese cu familia si prietenii, onomastica si ziua mea fiind imediat dupa Craciun. Cand ai motiv de petrecut in fiecare zi cu cei dragi, inspiratia vine din ceea ce te face fericit de Sarbatori, an dupa an.
Ai intampinat vreo dificultate in realizarea ei?
As vrea sa pot spune ca nu, dar dificultatea cea mai mare a stat in a generarea ideii, dorind ca imaginea sa spuna o poveste atemporala, sa surprinda atat emotiile sarbatorilor de acum, cat si sentimentele fata de Craciunul romanesc al ultimelor 3 secole.
O amintire faina de Sarbatori:
Tin minte de vremea cand incepusem sa ma indoiesc de identitatea Mosului, am vrut sa stau toata noaptea sa vad pe unde vine, cum arata, cum va reactiona cand il voi prinde in “flagrant”. Am adormit pe canapea langa brad, iar dimineata m-am trezut in mod miraculos in patul meu, locul de sub brad nemaifiind gol.
Traditia la care n-ar renunta nici in ruptul capului:
Nu m-as putea desparti de placerea de a juca rolul Mosului, oferind cadouri, si de reuniunile cu verii mei, luand masa impreuna cu restul familiei, unde glumim si povestim despre ce s-a mai intamplat de cand ne-am vazut ultima data.
Ce alte lucrari aprobate ar alege pentru cei dragi:
Mi-e greu sa ma hotarasc asupra unei singure lucrari, fiecare avand diferite calitati, insa probabil ca aceea pe care as trimite-o celor dragi de Sarbatori este felicitarea Laurei Leonte, Om drag, pentru ca este cea pe care mi-ar placea sa o primesc si eu la randul meu, dar apreciez mult si executia din lucrarile lui Vlad Forsea si ideea de crafting din lucrarea Alinei Badoi.
O alternativa in cuvinte la traditionalul "Fie ca":
De sarbatori, sa legam povestile celor dragi de ale noastre, fiecare an aducand tot mai multe amintiri impreuna.
Un mesaj pentru cei care vor trimite felicitarea ta catre prietenii lor:
Toate locurile de la masa de sarbatori sa fie ocupate de cei dragi. Craciun fericit!
