Scrisoarea, prin care una din fondatoarele organizatiei Funky Citizens, era chemata sa dea inapoi niste bani statului, nu si-a gasit raspuns. Au gasit, altii, in schimb, prin banipierduti.ro, primul proiect al organizatiei. Au urmat altele. La fel de serioase.
Pentru ca, in ciuda numelui, Funky Citizens se ocupa cu chestii importante si sobre, precum fiscalitatea, bugetul de stat, coruptii, legea. De la un buget de 5000 de euro, in 2012, au ajuns la 100.000 anul acesta, din care, jumatate sunt donatii si servicii oferite de organizatie.
Cosmin Pojoranu explica atat numele organizatiei, cat si seriozitatea proiectelor pe care le gestioneaza, doar au un plan care merge pana in 2020. Optimist si glumet, el vorbeste, insa, si despre greutati: domeniul in care activeaza ei este destul de dificil de masurat.
“Atunci cand militezi pentru mai multa transparenta bugetara sau pentru ca mai multi cetateni sa inteleaga care le sunt drepturile, aceste lucruri pot fi cu greu masurate in timp”.
Istoric
„F” de la Funky sau „f” de la Focsani? Suntem o asociatie cladita pe prietenie - Elena si Alina sunt surorile Calistru, ambele din Focsangeles, la fel ca Livia. Celor trei membre fondatoare li s-a alaturat imediat si Cosmin, nascut si crescut in Berceni.
Nu stiam exact ce vrem sa facem, dar stiam ca o sa fie bine. Adevarul e ca ne si distram, dar ne si luam super in serios. Apropo de seriozitate, totul a pornit - serios vorbind - de la o pereche de pantofi. Pe care Elena n-a putut sa si-o mai cumpere pentru ca a primit o scrisoare de la ANAF conform careia datora niste bani in plus, si n-a aflat nici pana in ziua de azi de ce (inca mai cautam).
S-a frustrat si asa s-a nascut Funky, de fapt primul proiect - banipierduti.ro (castigator al Restart Romania) care urmarea demistificarea fiscalitatii prin infografice interactive.
La inceputul anului 2012, am depus o propunere de proiect la School for Leaders Association din Polonia si am obtinut o mica finantare pentru infiintarea organizatiei.
Atunci ne propuneam ca in 3 ani sa reusim sa gasim o formula prin care acest ONG sa devina un spatiu pentru actiuni inovatoare de implicare a cetatenilor in viata publica. Pe Elena o emotioneaza faptul ca, atunci cand reciteste planul de atunci, vede ca am reusit sa facem mult mai mult decat ne-am propus.
Etape importante in evolutia organizatiei au fost multe - de la momentul in care am reusit sa obtinem o dezbatere pe rectificarea bugetului de stat, pana la momentul alegerilor prezidentiale din 2014 cand am reusit sa informam si sa educam mai multi cetateni ca oricand.
Intern, probabil cea mai importanta etapa a fost in luna martie 2015 - ne-am mutat din garsoniera de pe strada Brailita intr-o superba casa interbelica - Colivia lui Vrabioiu (e vorba de Daniel, primul nostru donator pe PayPal).
Echipa creste, avem chitantier, ba chiar am aparut si la PRO TV, introdusi de Andreea Esca. (Multumim Paul!) Fireste ca ne-a picat site-ul, inundat de afluxul mare de vizitatori.
Numele
Numele are legatura cu o carte - Funky Business. Cartea povesteste despre vremurile funky pe care traim, in care avem mai multa libertate ca oricand, asa ca pentru a supravietui avem nevoie si de multa cunoastere.
Ne-am gandit ca aceste principii de funky business pot fi adaptate si la sectorul non-profit. In loc de dividende si de bunastare baneasca, noi ne dorim sa producem impact in comunitate si bunastare civica.
Obiective
Avem o strategie pana-n 2020. Funky Citizens isi propune sa construiasca instrumente online de advocacy, bazate pe cercetare facuta cu cap si pe date atent culese.
Daca ar fi sa vorbim pompos, am zice ca instrumentele noastre isi propun sa educe si sa invite la actiune, incurajand tinerii cetateni sa participe la initiative de responsabilizare in spatiul public prin care pot vedea ca au un impact.
Prin agregarea si educarea tinerilor in jurul unor serii de instrumente online, credem ca putem dezvolta intelegerea si capitalul uman necesare pentru a influenta o democratie mai participativa, responsabila si transparenta in Romania.
Vom sti ca ne-am facut treaba cand baza noastra de constituenti ii va convinge pe cetateni ca pot influenta reforma sectorului public.
Energia echipei
Adevarul e ca ne place si viata. Energia vine din petrecerile pe care le-am tot facut prin casele prietenilor si pe care acum le-am mutat la Colivia, unde vrem sa facem un mic hub de activisti, dar si un mini-centru cultural. E frumos, haideti si voi.
Surse de finantare
Noi am plecat de la un buget de aproximativ 5.000 euro in 2012 si acesta a crescut treptat pana la 100.000 euro in 2015. Sursele de finantare sunt cele clasice pentru un ONG - fondurile nerambursabile norvegiene, fundatii si organizatii internationale, etc.
Dar ceea ce am testat in ultimul an credem ca e cu adevarat important - sunt cetateni care apreciaza ce facem si doneaza prin PayPal sau alte forme de donatii recurente (de la 5 euro la 1000 euro), avem destul de multe evenimente de fundraising la Colivia, facem analize si traininguri pentru alte organizatii contra cost si vindem stickere cu Mari Corupti (ba chiar ne pregatim sa punem pe piata un joc de carti cu #maricorupti).
Bugetul estimat pentru 2015
Vom depasi, probabil, 100.000 euro in acest an. Ce ne bucura este ca probabil peste 50% din acest buget va proveni din donatii si servicii oferite de noi. Asta ne face mai dependenti de comunitate decat de celebrele granturi ale donatorilor, ura :)
Proiecte
- Banipierduti.ro (lansam intr-o luna o noua versiune), un adevarat caine de vanatoare care adulmeca ineficienta in cheltuirea banului public, ba chiar si spagile (da, uneori se vad in bugete).
- Maricorupti.ro, un soi de „memorie ca forma de justitie”, un clasor de corupti ca sa nu uitam momentul istoric al condamnarilor DNA.
- Onoratainstanta.ro, un proiect de big-data pe justitie care arata performanta instantelor si parchetelor
- Factual.ro - primul site de fact-checking pe afirmatiile politicienilor, ca sa-i prindem cand umbla cu fofarlica si sa-i ajutam sa vorbeasca mai mult pe cifre decat in vorbe goale.
Elena, la Global Fact-checking Summit, Londra 2015
Cele mai importante realizari
La alegerile prezidentiale din noiembrie 2014 a fost prima oara cand am vazut un Google Doc crapand de la prea multi oameni care-l accesau in acelasi timp. E vorba de modelul de plangere penala pentru cei din diaspora care n-au reusit sa voteze.
Tot atunci am avut un parteneriat tare fain cu Gandul.info in care am facut fact-checking in timp real pe dezbaterile dintre Ponta si Iohannis (n-a fost usor, c-au fost patru la numar).
Anul acesta am fost membri activi in coalitia „Politica fara Bariere”, care a resetat nitel regulile jocului politic, reusind sa schimbe legislatia electorala - printre altele, iti poti infiinta partid doar cu trei membri. Am mai reusit sa convingem Guvernul sa publice bugetul tarii in format deschis (.csv ftw!), ca sa-l poata prelucra geeksii precum noi. Am facut si niste analize pe bugete locale, iar reactiile autoritatilor ne-au dat de gandit (ce discrepanta intre Bucuresti si Cluj), am aflat ca chiar se tem cumva de noi.
Si as mai pune ceva mic, dar simpatic: poza trimisa de Lavinia Visan cu infograficele printate la scoala din Dambovita.
Targeturi
Nu discriminam, vorbim cu toata lumea. Ne-am conectat cu multi cetateni romani din afara tarii in timpul alegerilor prezidentiale. Este frustrant ca de multe ori suntem coplesiti si am vrea sa facem cat mai multe pentru cat mai multa lume, doar sa mai crestem putin echipa. O fi cliseic, dar cand primesti mesaje despre nedreptati si nu mai ai timpul sau cunoasterea sa te ocupi de toate, te simti cumva neputincios, nesatisfacut.
Reactii
Ca o raza de speranta, un mic ghiocel care vesteste primavara? Am gasit oameni receptivi si-n institutii, in locuri din tara in care nu te-ai astepta - de pilda in Calarasi. Avantajul nostru e ca multi decidenti inca ne ingoram, ceea ne face sa fim mai tenace si sa-i lovim cu arme surpriza, caci ne sub-evalueaza.
Cand am lansat stickere cu „Mari Corupti” la Colivia am fost vizitati de o gasca de magistrati. Unul dintre ei ne-a transmis ca si doamna Kovesi si-ar fi dorit sa vina, dar s-a scuzat, spunand ca are un dosar in lucru, lucru care ne-a emotionat :)
Agentii si companii care v-au sprijinit
Desigur, desi nu ne-am dus cat de mult am fi vrut inspre ele (dar venim, incet dar sigur, venim). Multumiri eterne trebuie sa mearga spre inegalabilul Serban Alexandrescu (Headvertising), minunatii de Catalina si Cosmin de la Quickdata si mai noii prieteni de la ING - hello Roxana! Ne place si de bunii vecini de peste drum, de la Lente&Sotron, unde avem card de fidelitate pe numele asociatiei :)
Cazuri in care ati refuzat sprijinul unor companii
Nu ne vine in minte nimic pana acum, poate si pentru ca n-am apucat inca sa deschidem prea multe usi corporate. Desigur ca n-am fi lucrat cu RMGC, de pilda. Avem si noi standarde, poate chiar prea multe, hm.
Promovare
Prin noi insine :) Proiectele-s faine si le duce vorba de la sine in comunitati nisate, dar avem si 14.000 de like-uri pe Facebook - incercam sa atingem un public mai general aici.
Publicam saptamanal un infografic civic in Sapte Seri, lunar un articol despre legi absurde in Dilema si mai avem tot felul de parteneriate cu unii, altii (ziare.com, de pilda).
Ne-am cladit o reputatie ca cititori in bugete si ne mai cheama lumea la TV sa emitem pareri pertinente pe subiect. Vrem sa mai facem si niste OOH-uri, tare ne-ar placea niste billboard-uri contextuale plasate strategic in fata Ministerului de Finante cu mesaje de tipul „vrem dezbatere pe buget”.
Cel mai important lucru din comunicarea unui ONG
Sufletul, fireste. Sa fii autentic si conectat la nevoile comunitatii, nu doar la propriile tale damblale. Sa ai cu cine vorbi, deci sa-ti fi construit o baza loiala de oameni care au incredere in tine.
Da, ca-n orice relatie, e vorba de incredere, lucrul ala care se consolideaza greu si se pierde foarte usor. Suntem atenti cu reputatia noastra. Total apolitici si independenti, total transparenti. Conteaza cand lucrezi in buna guvernare.
Campanii
Suntem modesti: in afara de Politica fara Bariere, care e un exemplu de manual de advocacy, n-am avut mari campanii propriu-zise. OK, au fost toate scrisorile deschise si alte coalitii in care am fost implicati ca terti, nu ca initiatori, dar proiectele noastre sunt campanii in sine, adica fiecaremiliteaza fiecare pentru ceva maret.
In plus, ne propunem mai nou ca in fiecare saptamana sa postam ceva mai activist pe Facebook-ul nostru si acel post sa ia peste 50 de share-uri.
CSR-ul in Romania: lucruri bune si lucruri rele
Am castigat un concurs de proiecte finantat de ING si ne-a placut tare mult experienta participarii pentru ca oamenii au facut o evaluare corecta, cu un juriu independent si cu aplicatie scrisa + interviu. Misto proces.
Mai sunt si alte companii care se misca binisor, de pilda Mega Image cu ale sale fonduri pentru comunitate, dar nu credem ca, per total, companiile sunt suficient de cunoscatoare intr-ale ong-urilor, n-au repere in aceasta zona.
Trebuie sa ne imprietenim. Inca e pe trend finantarea cauzelor cu care nu poti da gres - ecologia - cine nu-si doreste mai multi copaci si mai putine defrisari, sau cine nu-si doreste sa-i educe pe cei mai sarmani dintre copii? Nu-i nimic in neregula cu a finanta astfel de cauza, doar ca ong-urile sunt diverse si merita apreciata si financiar aceasta diversitate.
Ce ti-ar placea sa fie diferit in activitatea de CSR a companiilor?
Mai multa diversitate si o selectie mai riguroasa a ong-urilor cu care aleg sa colaboreze.
Mai multa flexibilitate - indicatorii sunt importanti, dar in domenii precum cel in care lucram noi (buna guvernare) nu este usor si nici indicat sa pui in ceva masurabil actiunile noastre.
Spre exemplu, atunci cand militezi pentru mai multa transparenta bugetara sau pentru ca mai multi cetateni sa inteleaga care le sunt drepturile, aceste lucruri pot fi cu greu masurate in timp si, de cele mai multe ori, schimbarile la nivel de perceptie se manifesta abia dupa ani de munca.
