Totul a inceput cand intr-o zi am verificat cutia postala si am gasit un flyer de la o firma de servicii funerare. Era tiparit pe hartie neagra lucioasa, de calitate, oferea detalii despre servicii si avea drept background o imagine cu niste lumanari.
M-a mirat si m-a scandalizat putin ca am gasit asa ceva in propria-mi cutie postala, asa ca m-am gandit sa vizitez cateva firme de pompe funebre si sa le intreb cum isi fac promovarea.
Pentru ca sunt o categorie neobisnuita de servicii, promovarea pentru firmele de pompe funebre nu este la fel de facila ca pentru firmele care activeaza in sectoarele clasice.
Nu e deloc placut sa gasesti in cutia postala flyere cu oferte pentru sevicii funerare, asa cele mai multe companii de acest gen au renuntat treptat la o astfel de abordare.
Adrian e unul dintre proprietarii de firme de pompe funebre din zona Cimitirului Ghencea. Afara sunt atarnate jerbe, iar in magazin miroase a brad pentru ca doi barbati leaga manunchiuri pentru coroane. La intrare e un panou pe care sunt expuse modele de fotografii pentru cruci. Sicriele stau aranjate ordonat de-a lungul peretilor magazinului si au lipite pe ele cartoane pe care poti citi tipul cosciugului (de exemplu, „sicriu italian”) si pretul.
Te cam ia cu frig cand te uiti la toate sicriele alea care sunt atat de aproape de tine, dar barbatul spune ca s-a obisnuit repede cu conducerea unei astfel de afaceri pentru ca tatal lui a deschis firma inca de cand el avea sase ani. Pentru promovare, Adrian se bazeaza mai mult pe mediul online. Compania detine doua site-uri si pagini de Facebook ale caror administrare costa cam 800 de RON pe luna si unde se posteaza continut care este promovat ulterior si prin Facebook Ads.
Cei mai multi clienti vin, insa, direct de pe site-uri, unde pot vedea oferte complete si preturile pentru diferite pachete de servicii. A renuntat la ideea de a imparti flyere in cutia postala pentru ca stie ca e neplacut, dar le poate oferi clientilor care viziteaza magazinul pliante gri, cu design simplu si poze care ilustreaza serviciile.
Cativa zeci de metri mai incolo, o alta firma de pompe funebre, de data asta mai luxoasa, isi expune produsele. Afara stau asezate cruci de marmura si coroane, iar inauntru, intr-o camera cu termopane, sunt aliniate frumos sicrie lucioase. Barbatul care le vinde mi-a dat un flyer cu un design elaborat si doi ingeri care poarta logo-ul firmei.
Aspectul este unul mult mai placut decat la firma precedenta, iar textul de pe pliant detaliaza serviciile intr-un mod mai empatic –
„In momentele grele ale unui deces, echipa noastra va este alaturi si va asigura non-stop urmatoarele servicii:”.
Compania isi mai promoveaza servicile si prin intermediul site-ului, iar angajatul spune ca le da clientilor flyerele in mana atunci cand intra in magazin –
„Nu le punem la posta. Ce, vreti sa ne injure lumea?”.
Firma are atat de mult succes, incat mai are un magazin la celalalt capat al strazii. Acolo, sicrie luxoase sunt expuse intr-o cladire cu etaj pe frontispiciul careia sta intins un banner cu logo-ul companiei. De aici a fost comandat si sicriul lui Corneliu Vadim Tudor, pe care tot angajatii firmei l-au si transportat in ziua inmormantarii. Casa funerara impunatoare iti da un pic fiori, dar uiti repede de ea pentru ca urmeaza o spalatorie auto si o patiserie chiar langa.
De celalata parte, o alta firma de servicii funerare. Aici, dalele de marmura de pe jos, termopanele si designul minimalist dau magazinului un aer modern.
Prima camera este libera, dar langa intrare e asezat un birou mic la care o femeie dezleaga integrame. Ea se ocupa de magazin si spune ca isi promoveaza afacerea cu pliante si carti de vizita pe care le ofera clientilor direct in mana. E rezervata cu detaliile si spune ca nu vrea sa dea mai multe informatii.
In spate, intr-o alta camera izolata cu termopane vad sicrie luxoase expuse ordonat, dar femeia nu imi da voie sa le fotografiez. Renunt repede si ies, iar la putin timp dupa femeia se apuca sa stropeasca coroanele expuse afara. Florile jerbelor sunt naturale, iar aranjamentele sunt facute cu gust si arata bine, pe masura sicrielor luxoase expuse in interior.
Nu toate firmele de pompe funebre din zona Ghencea au spatii impunatoare si sicrie lucioase expuse la vedere. Am dat de una dintre companii intr-o camera de tip bucatarie, cu chiuveta si linoleu pe jos. In spatele unui birou darapanat, o femeie solida statea ingropata in hartii si nota in registru date de pe un contract, in timp ce pe ecranul unui televizor vechi se difuzau stirile zilei.
In dreapta ei, deasupra, pe rafturile unui dulap care merge pana in tavan, stau puse pe caprarii prosoape, batiste si alte accesorii pentru ritualul inmormantarii.
E adevarat ca afara, pe prelata albastra din fata intrarii, scria cu autocolant alb ca in interior e o firma de servicii funerare, iar un capac simplu de sicriu de lemn statea sprijinit langa usa, insa totul are un aer saracacios. Pe femeie o cheama Mioara, iar anul viitor in aprilie face 40 de ani de cand si-a deschis afacerea „de la poarta cimitirului”, asa cum o numeste.
Spune ca se bazeaza foarte mult pe cunostinte si word of mouth a-si atrage clientii, iar faptul ca e cea mai veche in bransa din zona i-a adus multe antipatii. Firmele mari, cu magazine mai luxoase, i-au ruinat afacerea care merge cam la capacitate de 10% fata de perioada de dinainte de aparitia altor nume in zona.
Nu foloseste flyere pentru ca i se pare urat si „nu isi permite dupa atatia ani” un asemenea gest, dar are carti de vizita pe care le ofera clientilor.
Mioara spune ca are grija ca totul sa fie foarte etic si se gandeste mereu cand incaseaza bani ca au fost munciti si ca poate omul ala face un efort. Tocmai de aia, celor saraci spune ca le-a facut, uneori, si donatii cu cele necesare serviciului funerar, chiar daca nu isi permiteau sa le plateasca –
„La aia care ii vad ca-s amarati si nu pot sa-si faca le fac eu coliva sau altceva”.
Femeia se ocupa singura de administrarea afacerii si spune ca dupa atatia ani a invatat tot ce trebuie sa faca, inclusiv sa lucreze cu actele care trebuie predate autoritatilor. Mai are trei angajati, insa toti fac parte din familie si isi propune ca, in momentul in care nu va mai putea munci, sa lase magazinul pe mana nepotilor.
Mioara iese cu greu din bucataria transformata in birou si trece printr-o curte mica unde se afla un mic depozit. Aici, intr-o camaruta intunecata, sunt inghesuite diverse modele de sicrie. Femeia le comanda de la fabrici de lemn din toata tara.
Nu ofera pachete complete, ci taxeaza clientii in functie de fiecare element pe care il achizitioneaza. La cerere, poate sa ii puna in contact cu un medic si poate vorbi pentru asigurarea de transport sau de alte facilitati.
„Eu il invat pe om ce sa faca, ca poate nu stie”, spune ea.
Concluzia e ca firmele de pompe funebre au inceput sa fie mai atente la cum isi gestioneaza imaginea. Promovarea a devenit, intrucatva, mai simpla odata cu avansul mediului online si majoritatea se folosesc de site-uri pentru a-si prezenta serviciile.
Distributia de flyere, deci un soi de marketing direct a fost lasata la o parte ca sa nu inoportuneze posibilii clienti. Parca nu-ti mai vine sa fii relaxat cand gasesti in cutia postala un pliant care vorbeste despre sicrie, imbalsamari si certificate de deces. Oricat de buna ar fi fost ziua ta, primul impuls e sa mototolesti crispat hartia si sa o arunci la primul cos.
Ca sa nu favorizeze o astfel de atitudine negativa, firmele de pompe funebre din zona Ghencea au preferat o atitudine rezervata si asteapta mai degraba clientii sa mearga catre servicii, nu sa isi promoveze singuri ofertele in afara magazinelor.
