Acesta este unul din cliseele reclamelor romanesti pe care Anne-Marie Chelariu l-ar exila pe o insula pustie, sa ii spunem Insula Publicitatii Obosite, alaturi de alte cateva care include dentisti, copii peltici si detergenti.
Voi ce clisee si alte suferinte publicitare ati trimite in croaziera pe insula aceea? Nu de alta, dar chiar puteti. Pate-ul Ardealul si IQads au lansat o competitie a de spoof-uri publicitare Grand Spoof by Ardealul, unde oricine poate schimba pauza publicitara. Inscrierile se pot face pana pe 17 august.
Pana vom vedea creatia castigatoare, care va fi incoronata Grand Spoof 2015 la ADfel #10, la Fabrica, am intrebat o serie de oameni care gestioneaza ironia si umorul zilnic, ce ar schimba la calupul publicitar si care sunt reclamele care ar merita un spoof.
Anne-Marie Chelariu, o moldoveanca sucita, care gazduieste pe YouTube Vlog-ul de Marti, si care iubeste si uraste reclamele, crede ca „strainii se uita la reclamele noastre cam cu aceleasi mixed feelings cu care urmarim noi reclamele facute de japonezi”.
Relatia ta cu publicitatea
Am un love-hate relationship cu reclamele. Daca vad una facuta bine, cu poveste, cu sentiment, fara clisee, o-mbratisez si-o shareuiesc de-o manca mama si tata premiilor :)
Dar astea sunt exceptii. De multe ori schimb canalul (rar ma uit la TV, deci mai degraba dau SKIP), dar cumpar in functie de reclame, macar de test.
Clisee din reclame pe care nu le mai suporti
Pasta de dinti e mereu recomandata de medicii dentisti care citesc un script lipsit de substanta cu ochii goi, in cabinetul lor impecabil, detergentul e la purtator, balsamul e in geanta, copiii vorbesc peltic si recomanda salam sau alte carnuri, gagicile mereu transpira, dar sunt flawless in autobuz, absorbantul e ceva magic care-ti da energie, iti ridica fusta si te face sa dansezi.
Ce-ar crede strainii despre romani din calupurile noastre publicitare
“Astia n-au prea avut acces la Neckerman, bietii”. Nu sunt in masura sa-mi dau cu parerea decat ca simplu consumator expus la reclame.
Cand eram mica, ma scapa mama pe Cartoon Network sau RTL si mancam ore de reclame la margarina, jucarii si accesorii de bucatarie, care ma purtau intr-o lume care mirosea a Germania si pe care o percepeam ca fiind ideala.
Papusile Barbie cresteau brusc si imi deveneau prietene in marime naturala, cerealele de dimineata erau sursa fericirii unui copil si piscinele gonflabile insemnau prieteni instant.
Cred ca strainii se uita la reclamele noastre cam cu aceleasi mixed feelings cu care urmarim noi reclamele facute de japonezi.
Pauza publicitara: ce ii lipseste?
Nu urmaresc suficient cat sa am un raspuns pertinent, dar simt ca-i lipseste coerenta. Povestea. Emotia. Iar la spoturile in care nu putem construi in jurul emotiei lipseste briza – unghiul diferit – abordarea la care nu te-ai fi gandit, dar e la indemana.
Spoturi care ar merita un spoof
Oh, spotul Pizzetti! Godfather e atat de paro...diabil? Si Milka – "e OK sa (inlocuieste ciocolata cu aproape ce vrei tu) in statie/metrou/la shopping".
Ce ii face sa rada pe romani
Viata. Radem in fata situatiilor din viata reala, narate cu talent. Radem in fata adevarului, mai ales in fata celui rusinos sau incomod. It`s funny cause it`s true!
Un spot care te-a facut sa razi pe bune
Mi-a placut mafiotul in maieu din spotul pentru Pizzetti :) Accentul si dramatismul m-au facut sa dau replay si pe YouTube.