Aceasta este menirea Fundatiei Comunitare Bucuresti care, in aproape 4 ani de lucru, a atras 3000 de donatori si a finantat peste 100 de proiecte din comunitate.
„Pana la aniversarea noastra de patru ani, vom fi acordat in comunitatea din Bucuresti finantari de peste 1.000.000 lei”, spune Alina Kasprovschi (Directorul executiv al fundatiei).
Cel mai greu pentru organizatie a fost sa isi clarifice mesajul. Oamenii inteleg mai usor un ONG care apara drepturile cainilor sau care militeaza impotriva vanatorii de balene. Spiritul de comunitate, insa, e mai greu de explicat. Acum, insa, daca spui Swimathon sau fondul Stiintescu, abstractul incepe sa capete forme concrete.
„Agenda noastra e simpla: sa construim proiecte si povesti, pentru ca si alti oameni sa investeasca bani sau timp in comunitati din Bucuresti. Pare greu, cand te uiti la cat de mare si de pestrit este orasul”, explica Alina Kasprovschi. „Ne-am dorit sa construim un aer de ”coolness” al implicarii in comunitate”, adauga ea.
Un dar de nunta
Ca sa explic ce inseamna Fundatia Comunitara Bucuresti, am sa incep cu o poveste din munca noastra. Cu doi ani in urma, ne-am intalnit cu un cuplu tanar care urma sa se casatoreasca. Ei aveau un plan ambitios, sa doneze tot darul de la nunta catre un proiect in comunitate.
Dar unde donezi atatia bani, daca nu ai avut alte experiente inainte si nu cunosti organizatii de incredere? Cum cauti pe Google – cui donez 10.000 de euro?
Asa ca au ajuns la noi, sa ii ajutam intai de toate sa clarifice directia in care vor merge banii lor, si apoi sa gasim impreuna o organizatie de incredere din domeniul respectiv.
Am functionat pentru acest cuplu ca un consultant – asa se si numeste munca noastra, consiliere filantropica – astfel incat am putut sa le propunem o cauza si o organizatie care se potrivea cel mai bine cu dorintele lor.
Cei doi s-au casatorit, au donat darul de la nunta, si au devenit cel mai mare donator din acel an pentru programul pentru varstnici Niciodata singur, al Fundatiei Principesa Margareta a Romaniei.
Asta facem de cele mai multe ori, prin programele noastre – ajutam sa se intalneasca donatori din Bucuresti, fie ei oameni obisnuiti sau companii, cu proiecte care au nevoie de resursele lor. Munca noastra atrage bani care altfel nu ar fi fost investiti in comunitate, iar misiunea noastra este sa ne asiguram ca ei sunt folositi cu impact.
Fundatia Comunitara Bucuresti s-a infiintat in 2011 si este parte dintr-o miscare nationala, alaturi de alte 12 fundatii comunitare din tara. In aproape 4 ani de lucru, am reusit sa atragem alaturi de noi peste 3.000 de donatori, care au sprijinit programele Fundatiei Comunitare Bucuresti pentru a finanta peste 100 de proiecte din comunitate.
Pana la aniversarea noastra de patru ani, vom fi acordat in comunitatea din Bucuresti finantari de peste 1.000.000 lei.
Planuri de actiune
In aceasta etapa de dezvoltare a fundatiei, agenda noastra e simpla: sa construim proiecte si povesti, pentru ca si alti oameni sa investeasca bani sau timp in comunitati din Bucuresti. Pare greu, cand te uiti la cat de mare si de pestrit este orasul. Dar proiectele noastre arata ca se poate.
La inceputul lui 2015, planul de proiecte arata ca vom avea un an plin. Realitatea ne-a depasit asteptarile, astfel incat am ajuns sa derulam concomitent cinci programe mari.
Am coordonat a doua editie a Fondului Mega Image pentru Comunitate, un program care ofera finantari pentru proiecte ce reactiveaza spiritul de comunitate din Bucuresti si Ilfov.
Compania, recunoscuta ca un lider in retail si cu o pozitionare pentru magazinele de proximitate, investeste in mod inteligent in dezvoltarea comunitatilor de cartier din Bucuresti.
Am lansat Fondul Stiintescu, primul program de finantare pentru profesorii care predau stiinte exacte in Bucuresti, impreuna cu BRD Groupe Societe Generale si Romanian American Foundation. Scopul proiectului este sa stimulam dezvoltarea de activitati care ajuta copiii sa fie atrasi de studiul stiintelor exacte.
E un proiect de pionierat in domeniu, care pleaca de la premisa ca un copil e mai atras de scoala daca invata in joaca – ceea ce e foarte departe de modelul sistemului educational din Romania.
Ne bucuram sa avem parteneri vizionari si sa putem transforma, clasa cu clasa si scoala cu scoala, modul in care copiii sunt atrasi de educatie.
Am organizat a doua editie la Bucuresti a 8 hours overtime for a good cause, o seara de lucru peste program pentru profesionisti din diverse domenii, care isi pun experienta in mod voluntar in slujba organizatiilor non-profit.
Impreuna, cei 55 de voluntari-profesionisti au donat 600 de ore, echivalentul a 15 saptamani de lucru.
Ei au construit site-uri, spoturi video, campanii de pozitionare si de comunicare cu donatorii sau planuri de business. Pentru prima oara, am coordonat acest proiect si in alte sapte fundatii comunitare din tara – in total, am ajutat mai mult de 35 de proiecte sa prinda viata, cu zero costuri de dezvoltare.
Am organizat a treia editie la Bucuresti a Swimathon, un eveniment de fundraising prin inot, unde anul acesta au inotat peste 230 inotatori pentru 16 proiecte. Inotatorii, care au fost si fundraiseri, au atras peste 1100 donatori si peste 190.000 lei – campania de fundraising si numaratoarea continua pana in luna august.
Proiectul creste de la un an la altul cu procente intre 30%-50%, si in ceea ce priveste sumele stranse, si in ceea ce priveste numarul de donatori implicati. E un semn ca oamenii au nevoie sa doneze cu sens, dar si sa se simta bine cand fac asta, in evenimente cu energie pozitiva.
In luna mai, am lansat cel mai mare si mai complex fond de finantare al nostru pana in prezent. Am contribuit la dezvoltarea Mobilizam excelenta, primul program de responsabilitate sociala al companiei Porsche Romania. Programul va sprijini financiar proiecte in trei directii strategice: design urban, eco-inovatie si excelenta in educatie.
Suntem acum in ultimele zile de aplicatii de proiecte, pentru primele doua directii.
Suntem recunoscatori ca am intalnit un partener pasionat de excelenta si dornic sa testeze sprijinirea unor domenii din Romania care au fost foarte putin finantate pana in prezent, cum ar fi designul urban si eco-inovatia.
Energia echipei
Foarte recent, am participat la Jocurile cartierului, un eveniment intr-un mic cartier de case din nordul Bucurestiului, Costeasca, pe care il sprijinim de doi ani prin Fondul Mega Image pentru Comunitate.
Intr-o zi de sambata, cateva strazi din cartier se inchid si sute de copii din cartier participa la jocuri sportive, alearga la un cros si canta in orchestra de tineret a cartierului. Tot evenimentul este organizat in mod voluntat de vecinii din cartier. Imi aduc aminte si acum aplicatia proiectului, care detalia simplu: ”un vecin aduce scena.
Un vecin are o firma de sonorizare si aduce instalatie de sunet. Stim sigur ca vom aparea la televiziunea X, pentru ca un vecin este operator acolo.” E genul de comunitate pe care o vedem rar in Bucuresti, dar pe care ne dorim sa o sprijinim si sa o aratam ca un exemplu de urmat.
Energia noastra vine din povestile din pe care le sprijinim. Parea o misiune imposibila atunci cand am inceput sa construim fundatia, dar vedem acum comunitati acolo unde inainte nu era nimic.
Oamenii se aduna din ce in ce mai firesc si sunt dispusi sa puna din ce in ce mai multa energie in asta. Sigur ca nu noi am facut toate lucrurile acestea sa se intample in Bucuresti, dar ne bucura sa fim parte dintr-o miscare de trezire a spiritului de initiativa.
Lucram cu oameni cu idei care ne inspira, care vor sa creeze comunitati in Bucuresti, astfel ca nu ai cum sa nu te contaminezi din energia lor. De aproape 4 ani reusim sa gasim si oameni si companii care au inteles nevoia de comunitati si de sustinerea lor financiara, asa ca ne inspiram din viziunea si increderea acestor oameni in noi.
Dincolo de asta, suntem o echipa interesata in mod autentic de munca noastra si de impactul ei in comunitate. Nu venim la birou ca la o munca de rutina, pentru care iti astepti salariul la final de luna si atat. Cred ca asta face diferenta dintre o organizatie care lucreaza pentru profit si una care lucreaza pentru o misiune.
Si cred ca avem nevoie sa simtim ca munca noastra este importanta, ca sa rezistam la volumul de munca sau presiunea pe care le gasim de multe ori la birou.
Surse de finantare
In primii trei ani, o parte din costurile de administrare ale fundatiei au venit de la Programul de fundatii comunitare, initiat de Asociatia pentru Relatii Comunitare si finantat de Romanian-American Foundation, Mott Foundation, CEE Trust si apoi Raiffeisen Bank.
O alta parte din costurile de administrare, din ce in ce mai mare pe masura ce iesim din perioada de start-up, vine din proiectele pe care le derulam sau le gestionam.
Lucram sa construim un model sustenabil de business, unde lucram cu donatorii nostri ca o agentie de implicare in comunitate, dar de asemenea primim sponsorizari pentru a ne urma misiunea.
Bugetul estimat pentru 2015
Estimam ca ne vom apropia de 1 milion de lei in acest an.
Cele mai importante etape
Am inceput fundatia intr-un grup de 10 oameni – corporatisti si reprezentanti ai unor ONG-uri, pentru ca ne doream sa construim mecanisme care sa ajute oamenii ca noi sa se poata implica in comunitate.
Am construit fundatia urmand principii de transparenta si responsabilitate a banilor pe care ii primim in grija, dar de asemenea ne-am dorit sa construim un aer de ”coolness” al implicarii in comunitate.
A durat mai bine de un an sa strangem fondurile pentru capitalul social al fundatiei – 100 de salarii minime pe economie, conform legii. Pentru asta, am vorbit cu sute de oameni si am atras fix 300 de donatori, oameni care au crezut in ideea noastra.
Primul an a fost incredibil de greu, pentru ca eram o organizatie noua, intr-o piata destul de aglomerata si care se profesionaliza rapid. Veniti din sisteme care functionau, a trebuit sa inventam de la zero proiecte, procese si sa construim increderea oamenilor, intr-un concept care nu e foarte simplu de inteles.
Pana la urma, cand ai un adapost de caini sau un centru pentru copii, e foarte simplu de inteles cu ce te ocupi.
A durat putin pana am reusit sa ne cristalizam mesajul, pentru ca oamenii sa inteleaga ce inseamna sa construieste spiritul de comunitate in Bucuresti. Si ca pana la urma el nu se rezolva dintr-un proiect urias, ci om cu om, strada cu strada, comunitate cu comunitate.
Ce nu te omoara, te face mai puternic, asa ca din anul doi am inceput sa crestem. Ne-am bucurat de increderea Mega Image, care a lansat primul sau fond de finantare, un fond care aduce oamenii impreuna in vecinatati (fie ele de cartier sau de interese comune).
Am adus in Bucuresti conceptul de Swimathon, care functiona bine in alte fundatii comunitare, si l-am transformat intr-o sarbatoare a implicarii. De doi ani, la Bucuresti se organizeaza cel mai mare eveniment Swimathon din tara.
Acesta este primul an in care fundatia a iesit din perioada de startup si acest lucru se simte in agenda noastra si in proiectele pe care le-am derulat. Suntem mai siguri pe noi si proiectele noastre sunt mai curajoase in acest an.
Anul acesta, am lansat de trei ori in sase luni ”cel mai mare proiect al nostru de pana acum”.
Am inceput sa lucram cu mai multe companii mari si inovatoare, am deschis domenii cu care nu lucraseram pana acum (asa cum este fondul de finantare in domeniul de design urban, finantat de Porsche Romania prin Mobilizam excelenta) si am inceput sa fim recunoscuti ca un catalizator pentru spiritul de comunitate in Bucuresti.
Acum suntem intr-o perioada de tranzitie si credem ca, pana la finalul anului viitor, vom putea sa aratam o agenda foarte ambitioasa pentru comunitatile din Bucuresti.
Cele mai importante realizari de pana acum
E important pentru noi ca am implicat peste 3.000 de donatori - oameni si companii - in comunitatea din Bucuresti, ca in curand vom depasi pragul de finantari in comunitate de 1.000.000 lei si ca am ajutat peste 100 de proiecte din Bucuresti sa creasca si sa se dezvolte.
Ne bucuram cand cei care lucreaza alaturi de noi sunt premiati pentru munca lor in comunitate. Fie ca sunt donatori, oameni obisnuiti, persoane publice sau companii, cred ca toti au nevoie de recunoastere si ne bucuram de fiecare data cand primesc recunoasterea comunitatii – la Gala Societatii Civile, Gala Oameni pentru oameni sau Gala Nationala a Voluntariatului.
Si, desigur, ne bucuram cand fundatia este recunoscuta pentru munca si rezultate - un premiu recent a fost locul 2 la Gala Societatii Civile pentru Swimathon.
Dincolo de asta, cea mai importanta recunoastere este atunci cand proiectele pe care le finantam sau oamenii care beneficiaza de ele ne multumesc. Sau, pur si simplu, cand ii vedem cum se bucura. Recent, am organizat un eveniment pentru cei peste 100 de copii care au fost parte din proiectele finantate de Stiintescu.
Le-am vazut lumina din ochi in timp ce faceau experiente si intelegeau cum stiintele sunt parte din viata noastra, nu o notiune abstracta cu creta pe tabla. Ne-am imaginat ca o buna parte dintre ei vor putea vedea stiintele ca pe o posibila viitoare cariera. Asta a fost cea mai buna recunoastere a proiectului nostru!
Targeturi
Cand am construit fundatia, ne-am propus sa lucram cu ceea ce defineam “oameni ca noi” (un concept care se suprapune foarte bine pe publicul IQads) – oameni de varsta activa, intre 20 si 45 de ani, cu educatie si venituri peste medie, care au sau aspira la o cariera de inspiratie culturala occidentala anglo-saxona.
Ei sunt clasa de mijloc in formare a tarii, locomotiva in ceea ce priveste orientarea spre standarde de progres, civilitate si in acelasi timp o categorie cu importanta din punct de vedere al veniturilor / contributiilor (fie catre stat, fie catre activitati civice).
Multi dintre ei sunt veniti in Bucuresti din alte orase si nu au un sentiment de apartenenta la oras (se simt oarecum dezradacinati). Pe de alta parte si bucurestenii „get-beget” percep capitala ca fiind parte mai degraba din problemele lor (mult timp petrecut in trafic, nervi, mizerie, aglomeratie, lipsa de civilizatie).
Totusi, acesti oameni sunt deschisi si interesati sa se implice in comunitate – de la proteste si petitii pana la donatii si voluntariat. Din punct de vedere psihografic, aceasta tendinta raspunde unei nevoi de apartenenta la un grup cu aspiratii superioare, la o elita.
Este vorba insa de construirea unei alternative - o elita care nu detine prim-planul. Am numit acest segment de core target: „Elita discreta” sau „Elita alternativa”.
Acestia sunt oamenii pe care, patru ani mai tarziu, ii regasim in continuare printre sustinatorii nostri.
Agentii care v-au sprijinit
Pentru Swimathon am lucrat cu agentia de branding Namogo, din Iasi, creatorul identitatii vizuale al acestui eveniment.
Lucram cu Bogdan Moga, designer freelancer care ne-a facut identitatile vizuale ale celorlalte programe, dar si ale rapoartelor de fundatie.
Avem prieteni in agentii ca Graffiti sau Hello Communication, care ne-au ajutat pro bono de-a lungul timpului. Totusi, am si invatat, in ani de tatonari cu agentii, ca obtinem mai mult impact daca ne adresam direct publicului nostru, si nu neaparat prin campanii de comunicare clasice.
Si, de asemenea, am invatat ca cea mai de impact comunicare e cea pe care o platim, nu pe care o primim pro bono.
Companii care v-au sprijinit
Au fost alaturi de noi: Mega Image, in Fondul Mega Image pentru Comunitate Porsche Romania, finantatorul si dezvoltatorul Mobilizam excelenta si sponsor al editiei a treia a Swimathon.
La Swimathon: OMV Petrom, Raiffeisen Bank, BRD, Orange Romania, BCR, Unicredit Tiriac Bank, AbbVie, PepsiCo.
Stiintescu: BRD Groupe Societe Generale.
"8 hours overtime for a good cause": Orange Romania si PepsiCo.
Cazuri in care ati refuzat sprijinul unor companii
Nu cred ca s-a intamplat sa refuzam vreo companie. Totusi, avem o lista – scurta, e drept – a unor potentiali donatori de la care nu am fi niciodata de acord sa primim sprijin. Inca nu s-a intamplat insa sa ne ofere ajutorul :)
CSR-ul in Romania: lucruri bune si lucruri rele
Incepem sa lucram din ce in ce mai des cu companii pentru care CSR-ul inseamna model de business si viziune pe termen lung, nu doar campanie de PR sau caritate.
Discutia despre sustenabilitate si impact incepe sa atraga tot mai multi adepti, si intalnim din ce in ce mai rar cereri ca ”am vrea sa donam ceva pentru o casa de copii”.
Mega Image are o strategie complexa de sustenabilitate, iar Porsche Romania a inceput in acest an prima sa campanie sustinuta de implicare in comunitate. Raiffeisen Bank, care ne-a sustinut intreg anul trecut, este unul din pionierii implicarii sustentabile in comunitati.
Ne place sa vedem companii interesate de impact real – campania Mobilizam excelenta va fi una din primele campanii de implicare din Romania care va fi masurata pe baza unei metodologii recunoscute la nivel international, Social Return on Investment.
Si ne place sa vedem companii care fac angajamente pe termen lung sau care sunt dispuse sa investeasca in infrastructura dezvoltarii acestui concept – implicarea in comunitate.
Ce ti-ar placea sa fie diferit in activitatea de CSR a companiilor?
Ne-ar placea in primul rand sa existe mai multe companii care stiu si sunt dispuse sa foloseasca intreaga suma deductibila din impozitul pe profit (conform vechiului Cod Fiscal, 3 la mie din cifra de afaceri, pana la 20% din impozitul pe profit; conform noului cod, procentul creste pana la 5 la mie).
Ne-ar placea sa vedem mai multe companii care isi investesc eficient bugetele, uitandu-se in mod obiectiv la impactul lor in comunitate.
Ne-ar placea ca mai multe companii sa isi implice stakeholderii (angajati, clienti, parteneri de afaceri) atunci cand isi formuleaza strategia de CSR si sa inteleaga ca nu sunt singuri, ci parte dintr-un ecosistem.
Desigur, implicarea in comunitate, cu care ne ocupam noi, este doar o parte din ceea ce presupune responsabilitatea corporativa a companiilor.
O imagine completa presupune grija pentru mediu, pentru angajati, responsabilitate in procesele de productie sau vanzare sau un mediu concurential etic. Despre toate acestea, ca sa nu vorbim doar din carti, putem recomanda specialisti sau agentii specializate de CSR.
Cel mai important lucru din comunicarea unui ONG
Comunicarea transparenta si raportarea regulata cu beneficiarii si finantatorii unui ONG sunt esentiale. Altfel, poti sa inchizi si sa pleci acasa. Daca nu arati ce s-a intamplat cu banii pe care i-ai strans pentru un program, nu ai cum sa functionezi, indiferent de creativitatea mesajelor de comunicare.
Recent, un scandal a lovit filiala americana a unei mari organizatii internationale, implicata in reconstructia din Haiti. Organizatia stransese fonduri de la milioane de americani pentru acest obiectiv.
O publicatie reputata a acuzat organizatia de lipsa de transparenta si proasta gestionare a banilor, intr-un articol al carui titlu suna asa: xx a strans jumatate de milliard de dolari pentru Haiti si a construit sase case.
Doar acest scandal poate ruina existenta unei organizatii uriase; de fapt, poate scadea increderea donatorilor in intreaga industrie non-profit.
E un exemplu despre cum transparenta este baza comunicarii noastre, intr-un mod in care nici o campanie creativa de comunicare nu poate actiona.
