![[Self-help in publicitate] Marius Rosu: Simtul raspunderii pare ca nu prea mai exista - acela fata de painea pe care vrei sa o vinzi si fata de cel caruia vrei sa i-o vinzi](https://media.iqads.ro/2015/06/photo-cover-800-cover-850.jpg)
Abordam pe IQads o discutie pe care o vedem ramanand sus-sus, ca un thread sticky de pe forumuri: nivelul de respect pe care il are industria advertising-ului pentru sine, unde situatia nu pare sa fie de rozul cel mai bombon. Descoperim abia acum ca self-esteem-ul industriei a fost dintotdeauna slabit? Sau s-a trudit in timp la destabilizarea lui ? Cat de motivati mai sunt oamenii si, apoi, cat de responsabili sunt pentru starea de fapt? Urmeaza compendiul metodelor de self-help al publicitatii romanesti.
In schimb, un simt al raspunderii s-ar mai gasi in publicitate, adauga Marius Rosu (Creative Director, GAV), dar cel fata de un sef sau un anumit superior. Reiese de aici cate-o bula in care traieste (aproape) fiecare celula activa in comunicare.
Respectul de sine al industriei: a fost sau n-a fost?
Nu stiu daca e cu "da" sau "nu". E clar insa ca pentru multi, si de o parte si de alta, activitatea zilnica e doar un biznis si asta se vede in produsul final. Desigur, trebuie tratat si ca un biznis, doar ai oameni/facturi de platit si dai cu subsemnatul, dar fiind vorba de comunicare, trebuie sa implice si alte simtaminte.
Self-help aplicat industriei
Simtul raspunderii pare ca nu prea mai exista. Dar nu cel pe care il arati fata de seful tau sau fata de vreun superior, ci acela aratat fata de painea pe care vrei sa o vinzi si fata de cel caruia vrei sa i-o vinzi.
Principiul "people follow people, not money"
Nu prea e urmat. Oamenii din marketing, pierduti printre randuri, coloane si placinte necomestibile, uita ca de multe ori servirea e mai importanta decat mancarea. Sau cel putin la fel de importanta.
Oameni valorificati versus "oricine e de inlocuit"
Oamenii au fost haliti de Target sau de Resurse.
Cursul motivational al industriei
Industria se schimba fundamental si schimbarile aduc cu ele incertitudine.
Ce te motiveaza sa ramai in comunicare?
Momentul in care realizez ca pot comunica direct cu o masa mare de oameni, pentru ca realizez ca pot contribui cu un mesaj pozitiv.
Cum te repari dupa una "rea"?
Daca reusesti sa inlaturi vanitatea, nu cred ca mai ai problema asta.
Ipotetic vorbind, ai merge mai degraba catre o agentie sau catre un om?
Am mers mereu catre om, pentru ca universul nascut intre doi oameni e mai mare decat universul.
