Ieri a fost lansat Ghidul de Pitch elaborat de UAPR si al lui set de bune practici recomandate in colaborarea dintre clienti si agentii. Inregistram pe IQads si SMARK reactiile agentiilor si clientilor cu referire la precizarile Ghidului si asteptarile privind efectele acestuia pe viitor.
Serban Alexandrescu (Creative Director/ Managing Partner, Headvertising):
Urmatoarele 10 pitch-uri mari ne vor arata in ce masura asteptarile maricele avute vis a vis de acest "Ghid de Pitch" sunt conforme cu realitatea psihologica a agentiilor romanesti din 2015.
Pentru ca nu e suficient sa astepti clientii sa nu cheme decat 5 agentii.
Trebuie sa fii 100% gata sa zici "pas!" cand ei cheama 6.
Trebuie sa ai principii, mandrie profesionala, incredere in tine si sa ai stomac pentru o "lupta" lunga cu sistemul actual in care se fac lucrurile.
Lumea uita ca am mai avut un Ghid de Pitch - pe la inceputul anilor 2000 - dar chiar si in acele vremuri, cele mai "flush with cash" din scurta istorie a advertising-ului local, lacomia si venalitatea unor colegi de breasla au facut imposibila implementarea lui.
(Ce-i drept, acel "Ghid" isi propunea instituirea, fireasca in opinia mea, a unui modic "pitch fee". Ghidul de ieri e mai "light" si evita, din diferite motive, aceasta chestiune)
Eu cred ca nu va fi atat de simplu si cred ca departamentele de procurement impreuna cu sefii lor trebuie urgent "fragezite" printr-o foarte buna si explicita campanie de comunicare, in sensul adevarat al cuvantului.
Nu neaparat doar vis a vis de acest pitch guide, ci in general, vis a vis de relatia (in primul rand financiara) cu acest curios si atipic furnizor numit "agentie de publicitate". Caruia au ajuns sa ii ceara fee-uri orare mai mici decat cele ale unui instalator.
Insa ei nu stiu ce se intampla cu adevarat intr-o agentie din 2015 pentru simplul motiv ca nu le-a explicat nimeni niciodata, cu creionul pe hartie, cum sta treaba in ultima vreme.
Si cifrele vorbesc mai bine decat oricine altcineva, daca suntem deschisi la a le prezenta. Cu "oamenii de bani" trebuie, in definitiv, sa "vorbesti bani".
Pana acum n-am vrut sa ne aratam "matzele", dar ne miram ca suntem sutati nemilos in burta.
Insa ei pur si simplu nu stiu cat de tare ne doare - pentru ca noi suntem prea mandri sa tipam cand suntem loviti.
Nimeni din procurement nu cunoaste care e resursa de care mai dispune o "Agentie 2015" - fata de o "Agentie 2005" - cand vine vorba de licitatii. Lucrurile s-au schimbat masiv si nu in sensul care sa ne mai permita sa "licitam" pe gratis, pentru orice proiect, cate 8 deodata.
Adica, poti sa o faci; insa fie iti uzezi mortal organizatia, fie te descurci stil "ferma" - angajand exclusiv "stransura ieftina" care baga la banda lucruri generice.
Daca asta vor, clientii trebuie sa isi asume produsul ridicol de prost pe care il vor cumpara.
Ceva imi spune insa ca sunt deja mai degraba nemultumiti de "spalatura de butoi" care curge din agentiile silite sa munceasca "in aeternum" pe capace de bere.
Exista insa multe alte unghiuri din care ne putem pleda cauza - cel de HR si cel financiar sunt doar 2 dintre ele.
O organizatie profesionala care se respecta (ma refer la UAPR) ar trebui sa-si propuna ca obiectiv aceasta intermediere informativa intre cele 2 tabere; pentru ca nicio agentie nu-si poate asuma la nivel individual aceasta munca "sindicala".
Insa, in definitiv, nu UAPR ne poate da mandria de a nu "pune botul" la cattle calls.
Asta tine de increderea in sine a fiecarui manager de agentie.
Si, cum spuneam la inceput, urmatoarele 10 pitch-uri mari ne vor arata care dintre acesti manageri sunt "captains of industry" si care sunt doar niste "ghiocei cu cap plecat".
Personal, nu stiu in care categorie ma aflu :)
Asa, in scris, par viteaz - dar anii astia mizerabili m-au conditionat si pe mine, fara sa-mi dau seama.
Ieri, dupa un pitch, povesteam cu "posibilul client" exact despre aceste lucruri si, la un moment dat, am mentionat ca pentru prezentarea la care a asistat de fapt n-a platit el, ci clientii nostri existenti.
La care mi-a raspuns: "Da, dar nu ne-ati cerut nicun ban ca sa prezentati".
Asa e. Avea dreptate. Am uitat sa cerem bani.
Si noi, si industria noastra, atat la propriu cat si la figurat, am uitat sa cerem bani pentru ceea ce facem.
Ok, am fost "re-educati" - si nu cu frumosul - in acest sens. Dar "re-educarea" a functionat.
Acum uitam sa cerem bani. Acum uitam zilnic sa ne pretuim munca.
Si daca noi nu o pretuim, cum le putem pretinde altora sa o faca, in locul nostru?
Asa ca trebuie sa schimbam rapid ceva.
Fie meseria, fie "self-esteem"-ul.
