Liviu Mihaiu, despre evolutia asociatiei Salvati Delta Dunarii (SDD), obiectivele si rezultatele ei de pana acum, precum si despre modul companiilor de a face CSR in Romania:
Obiectivele Asociatiei Salvati Dunarea si Delta
Obiectivul general al SDD este sa ocroteasca Natura si Oamenii care traiesc in Delta si de pe urma Dunarii. Nu exista o alta solutie decat armonia dintre Delta si locuitorii ei. Unii impotriva celorlalti este "wrong choice".
Daca oamenii o duc rau, vor exploata salbatic resursele. Deci nu e nimic sustenabil in a proteja pe unii de ceilalti, asa cum adesea auzim ca protejam animalele in detrimentul oamenilor. De aceea sloganul asociatiei este: "In lupta cu oamenii pentru Binele Naturii. Si in final, pentru Binele Oamenilor".
Dupa un deceniu de advocacy si experienta ca watchdog, Salvati Delta isi propune sa devina un central "caller to action" pentru protectia celui mai important obiectiv de Mediu aflat pe teritoriul Romaniei, Delta Dunarii, patrimoniul mondial UNESCO.
Si cum spuneam, oamenii sunt veriga lipsa pentru protectia Deltei Dunarii. Este axa filosofiei principale a asociatiei care are ramurele in domenii ale economiei sociale:
- Intoarcerea la traditiile manufacturiere ancestrale ca mod sustenabil de convietuire.
Mestesugurile deltaice sunt de asemenea, o specie extincta ce necesita interventie, adaptandu-ne la realitati contemporane precum transformarea pescuitului din sursa de supravietuire in hobby.
- Multiculturalismul Deltei trebui in continuare protejat, incurajat si mai ales, valorizat turistic.
Trebuie sa sustinem in continuare comunitatile defavorizate din Delta si luncile Dunarii si sa reconvertim forta de munca la mestesugurile traditionale.
- Reconstructia ecologica a suprafetelor deltaice exploatate industrial asigura o revenire a Deltei in granitele ei initiale, dar mai ales, asigura noi suprafete de reproducere a pestelui, principala sursa de trai a populatiei subzistente.
Delta merita toata incurajarea si sustinerea pentru conservarea traditiilor si mestesugurilor, cu o constanta intretinere si prezervare a faunei si florei.
Planuri de actiune
Constanta in actiuni este principalul plan.
Primeaza educatia timpurie si viitorul copiilor din Delta, ca prima interventie in comunitatile defavorizate. Mestesugurile trebuiesc sustinute, pentru dezvoltarea antreprenoriatului local, mai ales in randul femeilor.
Pentru conservarea biodiversitatii, planuim parteneriate cu organizatii internationale in vederea dezvoltarii unor proiecte de interes european.
Misiunea noastra in actiune are, pe langa componenta de lobby & advocacy in favoarea Mediului, este una integratoare, de constientizare si informare asupra "gainii cu peste de aur" pe care Romania o are in ograda.
De unde vine energia echipei pentru proiectele dezvoltate?
Toti membrii echipei au virusul Deltei in sange, din toti iubitorii Deltei fiind cei mai dispusi sa sacrifice multe, pentru ca acest loc sa aiba un viitor. Chiar si in afara unui job stabil.
Entuziasmul cauzei este cel mai bun combustibil pe care-l are societatea civila, organizata profesional, la indemana. A avea o cauza este marele motor al activismului civic si protectionist.
Surse de finantare
Salvati Dunarea si Delta exista datorita iubitorilor sai, ce sustin apelurile noastre de donatie prin PayU direct pe site-ul salvatidelta.ro.
Printre acestia, exista companii cu o responsabilitate sociala reala fata de mediu, redirectionand 20% din impozit. Vrem astfel sa multumim Coca-Cola Hellenic, Mega Image, Delta Studio, Mobexpert, Carrefour Romania, FanCurier si multi altii.
Ponderea surselor de finantare in prezent: 65% companii, 35% donatii individuale.
Evolutia lor in ultimii 5 ani
Nu putem discuta despre o evolutie, avand in vedere ca in ultimii 4 ani, ne-am sustinut din finantari POSDRU si POSul de Mediu. In acest an reprofilam sursa de finantare pe CSR si donatii individuale, pentru a mari apropierea cu iubitorii Deltei.
Dorinta de consolidare a societatii civile romanesti este insa mare. Din pacate, este crunt subfinantata.
Insa schimbarea se produce cu miscarea si evolutia fiecaruia dintre noi.
Trei proiecte recente ale asociatiei
1) Introducerea apei potabile in scolile din Delta Dunarii. Toata Delta sufera de lipsa apei potabile. Vom incerca pe viitor sa intervenim in numeroase zone izolate.
2) Biodiversitatea Deltei Dunarii – proiect care a generat cel mai comprehensiv atlas al Deltei si traditiile sale, precum si o harta turistica de pescuit responsabil, dar si 66 de documentare si mini-documentare despre fauna si flora Deltei.
Anul acesta vrem sa montam 100 panouri in cele mai aglomerate puncte turistice pentru localizare in Delta si atentionare asupra protejarii acestui paradis.
3) Educatia si bunastarea copiilor Deltei. Credem cu tarie ca viitorul Deltei sta in copiii acesteia, altfel, Delta Dunarii cu pestele sau mitic sau meseria de pescar a bunicului vor deveni legende. Incercam sa prevenim sa oferim comunitatilor suport de conservare si protejare.
Realizarile de pana acum
10 realizari in 10 ani! Ne mandrim cu:
1. Blocarea constructiei canalului Bastroe si aducerea problemei pe masa Ministerului de Externe al Romaniei si a Comisiei Europene.
2. Interzicerea vanatorii in Delta Dunarii.
3. Raport privind sanatatea copiilor din Delta Dunarii, in care au fost inclusi peste 800 de copii, lectii de educatie pentru sanatatea orala pentru 100 de copii si lectii de acordare a primului ajutor pentru elevi si adulti.
4. Interzicerea pescuitului la sturion pe zece ani (2006-2016).
5. Cinci festivaluri gastronomice si culturale "D-ale Gurii Dunarii" si sase simpozioane nationale "Avem o delta. Cum procedam?".
6. "Atlasul Deltei Dunarii", "Ghidul Deltei Dunarii", 65 filme de biodiversitate si un documentar: "Delta Dunarii, Paradisul aproape pierdut", Manualul profesorului "Cartea Dunarii albastre" (manual optional pentru gimnaziu), documentarul "Chipurile Deltei Dunarii"- in memoriam Radu Anton Roman, documentarul "In cautarea raului pierdut"- Salveaza Raul Arges.
7. Reteaua Nationala a Asociatiilor de Dezvoltare Comunitara- proiect nascut din directiva cadru UE privind gestionarea deseurilor si initierea sistemului de mangement integrat al deseurilor pe intreg teritoriul in DD; 10 tabere de curatenie si educatie ecologica in DD-"Pune capac Mizeriei in DD"- cu peste 2000 de voluntari, peste 50 de tone deseuri stranse de pe Dunare, Arges, Olt, Parcul Vacaresti si donarea a trei prese balotat in localitatile Mahmudia, Murighiol.
8. Doua proiecte POSDRU si unul POS Mediu, Proiecte de economie sociala si antreprenoriat in DD, realizarea unor noi organizatii de protectie a Naturii: "Letea in UNESCO" si "Eco Social" si o campanie de trei ani de constientizare a locuitorilor DD care a constat in amplasarea a 50 de bannere cu mesaje antibraconj, gunoaie, pescuit si problemele care se confunda DD pe tot teritoriul "Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii".
9. Introducerea Regulamentului de Urbanism si constructii in Delta Dunarii.
10. Initierea demersurilor de declararea gropii Vacaresti (189 ha) in Parcul Natural Vacaresti- #oaza in desertul de #beton.
Care sunt target-urile catre care comunicati?
Companii si societatea civila. Popor.
Comunicam fiecare proiect si fiecare problema. Impartasim tot, credem ca daca impartasim truda noastra, oamenii se vor alatura.
Mai ales ca munca ONG-urilor este uneori prost inteleasa, din cauza dezinformarilor ostile la adresa societatii civile, gen "sunt platiti de Soros" sau "au obiective secrete". Bunaoara, misiunea noastra este de lobby & advocacy & reacting intru protectia Mediului.
Agentii care v-au sprijinit
Next Advertising, Propaganda. Le multumim frumos.
Campanii memorabile
Cea mai virala a fost campania Next Advertising pentru 2%.
Cele mai eficiente au fost totusi campaniile noastre de lobby & advocacy: interzicerea a pescuitului la sturion in 2006 si cea de interzicere a vanatorii in Delta Dunarii, ambele de succes si premiate la Gala Societatii Civile.
Evaluare
Efectul lor s-a transformat in cresterea interesului public fata de problema protectiei celei mai pretioase zone umede de pe teritoriul european si cresterea atentiei autoritatilor fata problemele concrete ale Deltei Dunarii.
Estimarile stiintifice sunt incurajatoare dupa masurile proiectelor protectioniste si renaturare.
Va dau un singur exemplu: vulturul codalb, singurul vultur ramas in Delta Dunarii, pe cale de disparitie in urma cu zece ani, acum cu ajutorul programelor Rezervatiei in colaborare cu noi, societatea civila, SDD sau WWF sau SOR, si-a refacut efectivele si acum se afla intr-o zona confortabila de supravietuire a speciei, in mare masura datorita interzicerii vanatorii in Delta Dunarii.
Si lista ar putea continua cateva zile.
Companii care v-au sprijinit
Petrom, Coca-Cola Hellenic, UniCredit Tiriac, Mobexpert, Mega Image, Delta Studio, Carrefour Romania, FanCurier, ApaNova, BCR, GSK sunt un sprijin important in demersurile noastre.
De asemenea, mizam tot timpul pe ajutorul companiilor mici, romanesti. Le apreciem efortul de fiecare data si speram sa devina un exemplu de buna practica pentru comunitati.
Au fost cazuri in care ati refuzat sprijinul unor companii?
Au existat retineri de acest gen, asta e limpede. Si chiar si companii refuzate. Exista o etica a sectorului societatii civile. Insa, in opinia mea, e mai important cum se cheltuie banii, nu de unde vin, atat timp cat sunt legali.
Am spus-o dintotdeauna, principiul "poluatorul plateste" este valabil si pentru sectorul de finantare privata.
Cum Vaticanul, BOR-ul si "Crucea Rosie" nu sunt donatori pentru sectorul de protectie a mediului, drept cetatenesc constitutional indealtfel, atunci proiectele de reconstructie a Naturii nu pot fi finantate decat in trei moduri: direct de la cetateni, co-finantate de govern prin parteneriat public-privat si companii private.
Iar companii private inseamna ciment, plastic, petrol, deseuri, accidente ecologice, defrisari, poluare.
CSR-ul in Romania
CSR-ul este privit pe piata interna precum o joaca de copii si prilej mimetic de ameliorare a brandului unei companii comerciale.
Nu este luat in serios, in conditiile in care aparatul statului are o relatie dificila de colaborare cu societatea civila. Ca sa nu mai spunem ca exista recomandare europeana ferma pentru sprijinirea de catre companii a sectorului societatii civile.
De multi ani, de asemenea, se confunda activitatea ONG-urilor cu indatoririle agentiilor guvernamentale.
Ar trebui cautata, ca solutie de compromis, apropiere reala de consumator, acel procent de bonding cu brandul, pe care si-l doreste orice om de marketing.
Ce ti-ar placea sa fie diferit in activitatea de CSR a companiilor?
Atitudinea. In momentul de fata, sunt putine companii care evalueaza cu adevarat impactul asupra unui proiect implementat alaturi de o organizatie si nu doar bifeaza in dreptul liniutei de strategie CSR din partea companiei-mama.
De fapt, in timpul crizei, departamentele de CSR s-au topit in cele de marketing, ceea ce a schimbat politica de CSR a companiilor inspre vanzarea de produs. Adica, acel "fa bine in jurul tau", s-a transformat de multe ori in "fa bine si vinde in jurul tau".
Si nu in ultimul rand, bugetele de CSR s-au micsorat pana la limita existentei departamentale, ceea ce a afectat greu din punct de vedere financiar societatea civila organizata profesional, pauperizand-o de-a dreptul.
Iar o societate fara dog watcher si whistle blower este o societate incompleta si cu tendinte antidemocratice. Ca a noastra. E mult de spus... si, in definitiv, noi vrem finantare pentru binele societatii in sens comunitar. Suntem asociatii nonprofit si asta ne ofera un grad de incredere in sine.
