Spoof vorbeste la singular cand raspunde la comentarii pe pagina lui de Facebook, dar adevarul adevarat e ca-n spatele lui stau doi oameni. Cu ganduri l-a inzestrat Miruna Dumitrescu (copy la SENIORHYPER), iar chipul si universul i le-a desenat Razvan Dumitru (arhitect, artist digital si, in prezent, mester la PLUMZI).
Ei doi s-au cunoscut printr-o prietena comuna, asa ne-a zis Miruna: "Prietena mea Ruxandra este iubita lui Razvan. Am ajuns la concluzia ca Spoof exista si datorita ei, asa ca multumim Ruxandra!". Si, de fapt, cam 1.000 de oameni ii multumesc Ruxandrei pentru potriveala asta care le-a aratat cum realitatea se poate varsa in imaginatie si invers. Si totul pe Facebook, acest mediu ultra-rezistent la profunzime.
Strangeti-va in cerc, Miruna si Razvan mai au un pic si incep sa ne povesteasca in randurile astea, de mai jos.
Miruna in publicitate
Miruna si-o adiere de vacanta
La mine a fost simplu. Eram printr-a 7-a, cred, si pentru ora de dirigentie aveam de inventat si de prezentat un muzeu. Eu am ales sa creez un muzeu al pungilor cu niste colege. Ne-am imbracat in saci de gunoi si ne-am prezentat exponatele de la plase, la pungi de cadouri, sacose de mers la piata, dar si cutiute pentru inele – aveam sectiunea kitch si sectiunea de gusturi fine, a fost o intreaga poveste.
Dirigintei i-a placut maxim si mi-a spus la sfarsit ca sunt un copil foarte creativ. M-am intors la ai mei cu inima cat casa si le-am zis ca am primit cel mai frumos compliment din lume. Mama lucra pe atunci la Leo Burnett, in departamentul de productie audio-video si mi-a zis ca la ea la serviciu exista ceea ce se numeste departament de creatie, unde oamenii stau toata ziua si se gandesc la idei.
Asa am aflat ce caut eu, ce caut eu in viata mea. De vreo 4 ani fac parte din departamentul de creatie SENIORHYPER unde stau toata ziua si ma gandesc la idei.
Razvan, arhitect si artist digital
Pe Razvan parca-l stim de undeva
Pasiunea mea pentru arta digitala s-a format in liceu, dar la momentul acela din pacate, in Romania nu exista o facultate care sa fie specializata pe acest domeniu. Initial, m-am ganidt sa dau la facultatea de Arte, dar din diverse constrangeri, am hotarat ca e mai bine sa ma indrept spre arhitectura. Oricum, pe vremea aia mi se parea ca talentul la desen era un plus orice-as fi ales, asa ca am zis de ce nu?
Am inceput sa lucrez inca din facultate la birouri de arhitectura si m-am axat in principiu pe partea de imagine arhitecturala pentru ca era mai aproape de ce imi doream. Cautam cumva un mod de a ma exprima artistic. In timp, abilitatile mele de modelare 3D si procesare au evoluat, pana cand, la sfarsitul facultatii am ajuns sa lucrez la CARIOCA STUDIO.
Dupa facultate a urmat o perioada de freelancing care a luat sfarsit in momentul in care am gasit un nou job care sa merite din punctul meu de vedere cele 8 ore de stat intr-un singur loc, in fiecare zi.
Acum lucrez la PLUMZI. E un proiect nou, care isi propune sa aduca animatiile si mai aproape de copii. Lucram cu cele mai mari studiouri de animatie din lume si ne ocupam cu transformarea desenelor in experiente interactive pe tablete, smartphone-uri, in principiu orice device de ultima generatie. De atunci a trecut un an.
Tot ce-ai vrut sa stii despre Spoof
Razvan: Povestea lui Spoof a inceput acum multi ani. Incepusem meditatiile pentru arhitectura si invatam cum sa fac anturajul (vegetatie, ambient, oameni, etc), iar pe partea asta regulile nu sunt asa de stricte. In principiu, fiecare e liber sa isi exprime personalitatea prin felul in care alege sa schiteze anturajul. Asa am dezvoltat primul personaj, un om stilizat care a primit primul nume, tot in facultate.
Il chema GEN pentru ca totul era GEN. Apoi numele s-a schimbat in LOR, PASTIS, STIS. Pana la urma cineva i-a zis total anapoda Spoof si Spoof a ramas. Am reusit sa fac chiar o parte dintr-o animatie, parte in care puteai sa descoperi vag lumea acestui baiat. Imi lua foarte mult timp sa fac o animatie propriu-zisa, cap-coada, asa ca am continuat cu schitele si desenele.
He gave up his every morning Chai Latte to catch that train
Am petrecut ore bune o data pe saptamana in brainstorming-uri cu Ruxandra, cu Miruna si cu inca o prietena de-a noastra, Carmen, incercand sa uitam de Spoof si sa ne gandim la acea idee care animata, ne-ar putea face sa spunem: "bai, suntem mandri ca-i a noastra".
N-a fost sa fie, dar am lasat proiectul in stand by, promitand cumva ca o pagina de Facebook cu povesti ilustrate tot o sa facem candva. Si, cum imi urcam ilustratiile cu Spoof pe un forum de arta digitala, am zis sa-i cer Mirunei un text in ideea ca poate iese mai misto; cand mi l-a trimis mi-a placut asa mult ca pagina de Facebook de care vorbeam mai devreme s-a intamplat si s-a chemat Spoof.
A warm silence flooded the road
Prima schita
E pusa bine. Vrem sa fie la loc de cinste cand o sa ne-o ceara cei de la MOMA :)
Cum il abordati pe Spoof? Cine trage de cine, ilustratia de text sau invers?
Miruna: Se intampla exact ca-n prima zi, adica Razvan imi trimite imaginea si-apoi scriu povestea pe care mi-o imaginez atunci cand ma uit la ea. Nu tragem deloc unul de altul. Nu-i nimeni nici mai lenes, nici mai harnic. Fiecare desen are timpul lui, uneori mai scurt alte ori mai lung. Si cu textele se intampla la fel. Pot fi texte scrise intr-o ora sau texte scrise in mai multe zile, puse la macerat. La fel si ilustratiile. E pace, liniste si simplu in regat.
Fishing for thoughts is not about catching the pray
Cat timp petreceti cu el?
Miruna & Razvan: Spoof a inceput cu niste ilustratii care existau deja, dar in timp am ajuns sa le cream din nimic. Asta nu se poate intampla decat dupa birou. Amandoi indeplinim conditia esentiala pentru a te putea ocupa pe langa job de altceva. Facem ce ne place, in sensul in care pentru noi ziua de luni nu e un calvar. Ne e drag sa mergem la birou, chiar daca jobul e job si niciodata nu e totul roz.
E important sa lucrezi ceva ce iti place undeva unde iti place. Altfel nu ajungi seara acasa cu chef sa mai faci si altceva. Iar atunci cand ai chef sa faci lucruri, stai sa le faci pana iti ies asa cum vrei. Uneori ne trimitem texte sau ilustratii la 5 dimineata, alteori pana la cina povestea-i gata.
In primele saptamani am avut cate 3 postari, apoi am ajuns la doua postari pe saptamana din ratiuni de timp. Ni s-a intamplat in perioadele foarte aglomerate sa postam si doar o data pe saptamana. Depinde.
Inspiratie
Miruna & Razvan: Pe partea de ilustratie o sursa de inspiratie e Paperman al lui Disney. E ceva in simplitatea lui care ne-a facut sa intelegem niste lucruri si sa incercam sa si aratam asta prin ce facem la randul nostru. Pe partea de text dictionaryofobscuresorrows.com a fost o lectie foarte buna de insight.
Textele par sa imbrace forma unui roman.
Exista ceva de genul asta in lucru?
Miruna: Fiecare ilustratie are o poveste a ei. Ideea e ca desenul si textul sa se completeze. Nu exista un roman in lucru, dar ma bucur ca oamenii s-au gandit asa la textele astea. Intentia a fost ca Spoof sa intruchipeze acest personaj pentru care lumea imaginara e la fel de reala ca orice altceva; fara ca el, Spoof, sa fie un baietel inconstient sau neadaptat la vremurile in care traieste.
In principiu, imaginatia lui are o logica foarte puternica si porneste intotdeauna de la ceva profund uman. Fiecare moment din viata lui e o poveste intreaga pentru ca asa alege el sa vada si sa interpreteze lucrurile: mersul cu metroul, plimbarea prin padure, iesitul pe balcon seara inainte de culcare.
Banuiesc ca daca la un moment dat le-am pune pe toate unele langa altele ar putea iesi un roman, dar cred ca ar avea nevoie de un editor excelent ca sa se si vanda.
In viitor
Vrem ca Spoof sa se faca ce va vrea el cand va fi mare. Important e sa creasca frumos. Ne-ar placea sa incepem la un moment dat si un proiect de animatie si sa-l si publicam sub forma unui roman ilustrat. Pana atunci, mai sunt multe povesti de spus.
A dollar for the room, a penny for your thoughts
Alte proiecte despre care ar trebui sa stim
Miruna: Eu ma mai ocup cu teatrul, joc intr-o piesa ca rezultat al cursurilor de actorie Inlight si anul trecut am incheiat filmarile la un lungmetraj de care sper sa auzim curand.
Dar Razvan e personajul multi talentat al echipei, iar din postura de copywriter imi permit sa-i fac reclama: Picteaza in ulei pe lemn si in curand va exista si o pagina de Facebook in sensul asta, ca sa ne putem minuna cu totii.
Pe langa asta, impreuna cu prietena lui si alti doi amici restaureaza mobila. Procesul se cheama upcycling si presupune prelucrarea unei piese de mobiler veche intr-un produs finit superior celui dinainte, din toate punctele de vedere. Ii cheama Woodescu. Nu e dragut?
