Iasiul e un oras al paradoxurilor. Pe de o parte, trecutul istoric si cultural este permanent invocat. Tinerii ieseni, in special din zona industriilor creative, sunt puternic orientati spre viitor si dornici de a creste statutul orasului. Cu toate acestea, in prezent, exista loc de dezvoltare privind dimensiunea culturala a Iasiului.
Apoi, povestea i se construieste pe baza a doua istorii, pozitiva si negativa, ambele cu greutate in mentalitatea actuala a iesenilor. Daca prima se leaga de Eminescu, Creanga, revista "Junimea" si alte valori culturale romanesti, a doua se refera la Miscarea Legionara locala, Pogromul din iunie 1941 si perioada comunista, cand populatiile minoritare au avut de suferit in mod tragic.
Toate aceste caracteristici au fost identificate si inchegate de catre agentia de branding Namogo, rezultand o potentiala strategie de inscriere a orasului in competitia pentru statutul de Capitala Culturala Europeana.
Nu vorbim de un demers simplu. Ideea strategiei e cel putin provocatoare: asumarea si acceptarea tragediilor trecutului pentru a putea privi inspre un viitor care celebreaza diversitatea.
Am vorbit cu cel care a formulat conceptul si strategia "Cultura - Iasi 2021: Orasul pentru care toti oamenii sunt frumosi", Mihai Mocanu (Brand Strategy Manager, Namogo) si cu doi dintre colegii lui care au contribuit la proiect, Tudor Munteanu (Creative Director) si Raluca Gavrilescu (Brand Stylist).
Ei ne-au explicat mai multe despre principalele directii ale proiectului si despre colaborarea cu Fundatia Iasi - Culturala Europeana 2021. Impreuna, ar urma sa pregateasca o strategie detaliata pentru evaluarea expertilor europeni din aceasta toamna.
Mihai Mocanu (Brand Strategy Manager, Namogo)
Pe scurt, despre Namogo
Tudor Munteanu: Namogo si-a inceput activitatea in anul 2009, fiind fondata de Tudor Munteanu si Alexandru Munteanu. Agentia a avut pana in 2014 peste 50 de clienti din SUA si Europa de vest, majoritatea startup-uri, pentru care a dezvoltat servicii de branding si web.
Din 2014, Namogo inseamna 4 specialisti in branding si design (Alex Munteanu), UX design (Tudor Munteanu), naming si copywriting (Raluca Gavrilescu) si strategie de brand (Mihai Mocanu), fiind una dintre cele mai active agentii locale de branding si solutii web.
Raluca Gavrilescu: Ne place sa definim brandurile carismatice printr-o evolutie a ideii de lovemark generata de era digitala. Altfel spus, brandurile pentru care construim potential strategic, verbal si vizual detin urmatoarele caracteristici: apeleaza la inteligenta audientei, sunt non-invazive din punct de vedere al designului si sunt prietenoase cu mediul inconjurator, fie acesta urban sau virtual.
In plus, sunt deschise la dialog si dau dovada de spiritualitate, au o viziune utila si se afla in stransa legatura cu pasiunile celor care le manageriaza. Consideram ca acestea sunt trasaturile brandurilor si ale persoanelor care pot cuceri de la prima interactiune.
Ideea de a propune o strategie culturala a Iasiului
Mihai Mocanu: Iasiul si-a anuntat intentia de a participa la aceasta competitie acum 2 ani. Autoritatile locale aveau dorinta, buget si echipa de implementare. Totusi, lipsea samburele de la care sa incolteasca o poveste.
Trebuia un concept, o idee unificatoare care sa initieze si sa dea sens strategiei culturale a orasului. Avand experienta in dezvoltarea de strategii de brand si preocupari culturale am simtit ca putem fi de folos. Asa ca ne-am hotarat sa dam o mana de ajutor, mai ales ca deadline-ul prezentarii unei strategii pentru competitie se apropie.
Echipa completa
Mihai Mocanu: Cu tot cu prezentarea grafica, reformulari, proofreading si alte mici detalii, vorbim de 3 saptamani de munca. Efortul s-a suprapus adesea cu proiectele curente ale Namogo, dar atunci cand faci o treaba atat de interesanta, gasesti mereu resurse interioare suplimentare.
Echipa completa participanta este: Mihai Mocanu (autorul conceptului propriu-zis si a directiilor strategice), Alexandru Munteanu (concept vizual si prezentare grafica), Tudor Munteanu (implementare si promovare online), Raluca Gavrilescu (conceptul verbal de promovare a proiectului si cateva idei de evenimente).
In prezentarea strategiei am folosit fotografii originale facute de prietena noastra, Iulia Iacoban.
Conceptul grafic
Raluca Gavrilescu: Ne-am dat seama ca aveam nevoie de o formula puternica pentru a comunica conceptul nostru, in masura sa-i convinga chiar si pe cei dezinteresati de o strategie culturala sa citeasca documentul.
In acelasi timp, doream ca aceasta formula sa rezume perfect ideea pe care dorim sa o promovam. Dupa multe incercari, am sesizat ca raspunsul se afla chiar sub ochii nostri. Am taiat, ca intr-o forma de manifest urban, cuvantul ura din cultura si ideile au inceput sa curga.
Iasiul astazi
Mihai Mocanu: Iasiul e un oras al paradoxurilor. Provincialismul si aerul de targ molcom se impletesc cu dinamismul sectorului creativ, in plina expansiune. Aici vezi, pe statuile personalitatilor de odinioara, tineri care manifesta pentru natura si pentru libertatea dialogului. La fel e si perceptia iesenilor despre spiritul propriului oras.
Multi se raporteaza la el din perspectiva trecutului cultural si istoric bogat, desi activitatea culturala din prezent este mai putin efervescenta decat ne-am dori. In acelasi timp, generatiile mai tinere sunt energice, dornice de adevar, de dezvoltare rapida si dispuse la proiecte curajoase pentru orasul de azi si de maine.
Elementul de unicitate al orasului: Pogromul din anul 1941
Mihai Mocanu: Iesenii sunt tare mandri de orasul lor. O declara mereu, cu orice ocazie. M-am intrebat insa daca suntem cu adevarat indreptatiti sa ne simtim asa. Si am constat ca istoria noastra se imparte in doua. Cea pozitiva, cu Eminescu, Creanga, Junimea etc. Si cealalta istorie, trista, ca focar al Miscarii Legionare, cu Pogromul, pasivitatea din timpul comunismului, sau vanzarea evreilor din oras catre statul Israel, tot in comunism.
M-am gandit ca avem dreptul moral de a fi mandri de oras doar daca ne cunoastem, ne acceptam si trecutul nefericit. In plus, la competitia pentru Capitala Culturala Europeana, alte orase insista pe avantajele materiale, de infrastructura si pe aerul lor occidental. Daca am fi mers tot pe o abordare exclusiv pozitiva, ar fi fost o strategie perdanta. Asa m-am gandit ca discutia asta morala poate avea si un rol de marketing, in concurs.
Avem sanse sa castigam si sa avem motive de a ne mandri, ca ieseni, nu prin ceea ce e usor de impachetat si de comunicat, ci tocmai prin asumarea unui element negativ, dar caruia sa-i dam un alt sens, pentru viitor.
Iar dintre evenimentele negative din istoria Iasiului, Pogromul este, din pacate, cel mai tragic episod. Unic prin proportii si intensitate. O nenorocire care este inca insuficient cunoscuta si acceptata ca responsabilitate colectiva, dar care are un potential educativ enorm pentru Iasiul de azi si de maine.
Asa am avea si sansa de a fi recunoscuti de catre ceilalti romani si de catre europeni drept orasul pentru care toti oamenii sunt frumosi. Raul unic, transformat prin educatie si cultura, ar deveni sursa binelui actual.
Promovare
Mihai Mocanu: Am lansat proiectul pe social media cu un succes care ne-a depasit asteptarile. Am inteles atunci ca iesenii, desi par de multe ori pasivi, interesati doar de viata lor, pot reactiona extraordinar daca li se ofera idei, dezbateri relevante pentru viata lor, mari provocari.
Apoi, am trimis documentul la toate autoritatile locale, am fost la televiziunile din Iasi si l-am sustinut in ziare. Ca reactii, am dorit in primul rand sa deschidem o dezbatere publica despre identitatea Iasiului. Daca aceasta dezbatere ar fi de amploare, poate am avea sansa ca "Iasi - orasul pentru care toti oamenii sunt frumosi" sa devina chiar un brand al comunitatii noastre.
Apoi, daca autoritatile locale si-ar asuma proiectul si pentru participarea la concursul pentru Capitala Culturala Europeana, ar fi un bonus.
Cat de riscanta e o asemenea aducere a trecutului la iveala intr-o strategie culturala?
Mihai Mocanu: Nu e vorba de riscuri aici, ci doar de obligatia morala a cunoasterii adevarului. Trecutul tragic din 1941 e al nostru la fel cum e romantismul lui Eminescu, de la 1870. Amandoua sunt actuale, pentru ca ne definesc si acum. Alternativa la adevar e baltirea intr-un provincialism cultural si in ignoranta morala.
In plus, ca strategie, abia o discutie reala, dura si ampla despre libertate poate sa fie relevanta pentru un concurs care celebreaza tocmai diversitatea, spiritul european. Doar asa putem spera sa trecem de la o cultura adesea pietrificata, neatractiva, catre un spirit viu, actual, ce promoveaza pentru toti iesenii modernitatea libertatii si umanitatea diferentei.
Cat despre vina colectiva, ea a fost teoretizata si acceptata in Germania acum multe decenii si este o atitudine asumata de generatiile noi. Ar trebui sa ne intrebam daca nu cumva si astfel de aspecte culturale sunt un motiv al discrepantelor de civilizatie dintre noi si ei.
Mai mult, am fost placut surprinsi sa observam acum cateva zile ca si Starbucks dezbate un subiect asemanator in noua sa strategie, ceea ce ne confirma faptul ca propunem o viziune de o actualitate intensa.
Cum arata procedura in continuare?
Mihai Mocanu: Noi am facut proiectul acesta de strategie, am inaintat prezentarea Fundatiei si am avut deja o discutie la invitatia reprezentatilor sai. Persoana care se ocupa efectiv de inaintarea strategiei din partea Iasiului pentru concursul Capitala Culturala Europeana a avut o reactie foarte pozitiva.
Exista insa temerea Fundatiei ca tema abordata este prea provocatoare si ca, in aceasta forma, ar putea fi greu acceptata de ieseni. Prin urmare, dumnealor examineaza posibilitatea ca strategia sa fie bazata pe un concept explicit pozitiv, care sa fie totusi legat de ce a propus Namogo. Evident, e de vazut daca acest lucru nu va dilua din forta mesajului si nu va afecta sensul proiectului.
Fundatia va inainta apoi propunerea Consiliului Local, care va decide daca il va accepta sau se va prezenta cu orice altceva la competitia pentru Capitala Culturala Europeana. In cazul acceptarii, intra in dezbatere publica si toate institutiile culturale, artistii sau simplii ieseni vor fi invitati sa participe cu idei si propuneri.
Apoi, Fundatia care se ocupa din partea Iasiului cu gestionarea acestui proiect ar trebui sa redacteze strategia finala, care inseamna descrierea sa in extenso, cu toata paleta de evenimente, bugetare si logistica (planurile de actiuni, analize SWOT, etc). Daca totul merge ok, in toamna e prima evaluare a expertilor europeni.
Cele mai mari provocari in implementare
Mihai Mocanu: Marea provocare este aceea de a-i face pe oameni sa-si depaseasca modelul clasic prin care isi reprezinta identitatea. Adica acela exclusiv pozitiv, in care numai istoria confortabila este acceptata si alimenteaza mandria, patriotismul local. E foarte greu sa-ti convingi concetatenii ca a accepta si partile tagice din trecutul nostru ne face mai puternici, mai buni si nu vulnerabili.
Asadar, problemele ar putea sa apara din rezistenta la schimbare, dintr-un refuz al introspectie colectiva. Strict pe implementare, ar putea sa apara tendinta comunitatii de a trata acest proiect ca pe unul formal, fara sa fie determinata cu adevarat sa mearga pana la capat.
Asta ar insemna niste dezbateri academice, cu slaba mediatizare, in locul unei comunicari sistematice, de durata, in scoli, in licee, in media locala, prin evenimente publice, la care sa participle si autoritatile locale.
V-ati implica in crearea strategiei culturale a Iasiului pe termen lung?
Depinde daca va exista aceasta solicitare. Cu pareri si idei vom contribui oricand. Important e insa sa fie implicati in acest efort cat mai multi reprezentanti ai industriilor creative si ai lumii artistice din Iasi.
Fiecare domeniu cultural are expertii sai, oameni care stiu cel mai bine care sunt nevoile in planul artelor vizuale, muzicii sau teatrului. Daca fiecare ar face pe domeniul sau cate un plan strategic pe termen mediu si lung, fireste, sub umbrela unui concept care sa le dea un sens comun, atunci Iasiul ar avea un viitor cultural mult mai prosper.
