Perioada derutanta pe care o parcurg in prezent procesele de productie reprezinta cea mai mare problema a industriei de comunicare, crede Dani Macarie (Creative Director, Ogilvy & Mather).
Accesibilitatea mijloacelor de productie si preturile mici platite pentru media online au dus la o perceptie eronata asupra relevantei profesionalismului in productie. E ca si cum am dezbate diferentele dintre o panza improscata cu vopseluri si un tablou de Jackson Pollock.
Cea mai mare problema a industiei de comunicare
Eu cred ca cea mai mare problema sunt, de fapt, doua: democratizarea mijloacelor de productie si preturile mici platite pentru media online.
Ambele au dus la o scadere dramatica a nivelului de executie.
Iar saracia nu e niciodata sexy.
Reclamele bat "la ecranul" consumatorului ca niste salesmeni stirbi si prost imbracati, iar noi ne miram ca nu le deschide nimeni.
Le iau pe rand.
-
Democratizarea mijloacelor de productie
E o intreaga generatie care n-o sa inteleaga ce spun dar, pe vremea mea, indiferent ca era vorba de foto, audio sau video, "aparatura" statea in mainile unor profesionisti. De aici rezulta un anumit nivel al productiei si respectiv al costului. Nivel cu care toata lumea era de acord.
Acum, oamenii poarta camere HD si aplicatii de editare in buzunar. Ce-i lua o ora unui retoucher in Photoshop ii ia acum o secunda doamnei de la procurement in Instagram.
Si asta e minunat in sine. Dar, impreuna cu aceasta minune, a aparut si intrebarea "de ce va trebuie fotograf, de ce nu faceti voi poza in agentie?".
Accesul la tehnologie a inchis prapastia mentala dintre profesionist si amator si a deschis alta, intre pretul cerut de primul si cel pe care cel de-al doilea este dispus sa-l plateasca.
Un proces de productie accesibil face ca valoarea perceputa a rezultatului sa scada. Un om simplu cu o galeata de vopsea in mana n-o sa priceapa in veci de ce un Pollock costa cat costa un Pollock.
Ce trebuie sa (re)inteleaga comunitatea de marketing si comunicare este faptul ca pretul nu reflecta doar mijloacele de productie implicate si ca (ceea ce stim prea bine cu totii) atunci cand atata dai, atata face.
-
Preturile mici platite pentru media online
Cand dai un million de euro ca sa-ti vada tot targetul spotul de cel putin doua ori, ti se pare firesc sa te coste o suta de mii productia respectivului spot. Si ti se pare la fel de firesc sa pastrezi raportul dintre cele doua costuri.
Cand ai zece mii tot bugetul de online, n-o sa fii nebun sa bagi mai mult de o mie in filmare. Si cand vezi ca se poate filma ceva cu o mie, incepi sa te intrebi de ce ai dat ca prostu' de o suta de ori mai mult pe spotul TV. Si tot asa.
La ce-ti trebuie regizor si pelicula si DOP si un camion de lumini si trei zile de filmare cand uite ce frumos au facut studentii astia cu o camera foto si un pic de soare.
Cum crezi ca se poate rezolva?
Cu un pic de "common sense" si un pic de "self esteem".
