"Pastrez aceeasi placere si acelasi entuziasm cand lucrez cu sunetul – indiferent ca este o reclama, o muzica de film sau teatru, sound design pentru desene animate", spune Nucu Radulescu. Si, in ce priveste sunetul, a facut cam tot ce se putea.
Totul a inceput in magazia unui prieten, unde a facut prima inregistrare cu Obor Singers. Apoi, Radiodifuziunea Romana, Radio Europa Libera, ProFm, Europa FM, EMI Productions - Montreal, Global TV - Montreal si multe altele. Acum sase ani si-a facut propriul studio de productie video si audio, Artform.
Nucu ne povesteste despre radio si reclamele de acolo, despre muzica, cum a vizitat Europa Libera la Munchen, dar si despre culisele meseriei si faptul ca sunetele nu sunt mereu ce par a fi. Asa cum sunetul de usi glisante din prima serie Star Trek era, de fapt, un adidas frecat pe ciment, asa a folosit si el fasole uscata pentru cafea sau salve de tun pentru racheta de tenis.
Cea mai mare provocare: a dublat fara sa vrea desene animate si 5 minute a fost, in acelasi timp: Dan Tufaru, Oana Mereuta, Florin Busuioc si Mihaela Sarbu (Papi) si nu s-a prins nimeni.
O imagine face cat o mie de cuvinte. Dar sunetul?
Daca e bine facut – cat o mie de imagini !
Experienta cu sunetele
Lectiile de auz – o data cu vioara si teoria muzicala – in cei 8 ani de scoala de muzica.
Prima inregistrare – cca. 1979 intr-o magazie a unui prieten – «Obor Singers» – trupa constituita adhoc
Numele meu artistic de atunci : « Mucu Flegmon » (cu trimtere la Nucu si la chitaristul Ritchie Blackmore).
Primele editari profesionale – Radiodifuziunea Romana – 1987, unde am fost angajat operator de sunet
De atunci, viata mi-a fost legata de studiouri, unele dintre ele fiind facute chiar de mainile mele: Radiodifuziunea Romana - sudiourile 4 si 8, Radio Nova 22, Radio Europa Libera- studioul din Bucuresti, ProFM 1995, Profi Productions, Mediavision, VideoVision, Yama Studios, Europa FM, EMI Productions - Montreal, Global TV - Montreal, intors in tara – Trust Productions si, in prezent, Artform Productions.
Cea mai mare provocare
Nu a fost o reclama, a fost un desen animat. La Yama Studios faceam dublajul pentru desenele animate de la ProTV. De cateva ori pe saptamani, veneau actorii in studio si inregistram ore intregi pana noaptea tarziu. A fost o perioada de cateva luni in care eram singurul producator disponibil si practic ma mutasem cu totul intre scule, aveam si pat, si ceas desteptator in studio.
Intr-o noapte, pe la 2, de oboseala , am sters din greseala 5 minute din vocile in limba romana pentru desenul animat care intra pe post a doua zi. Imposibil de chemat actorii sa refaca textul pierdut, asa ca mi-am facut curaj, mi-am dres vocea si pe 5 minute de desen animat am fost, in acelasi timp: Dan Tufaru, Oana Mereuta, Florin Busuioc si Mihaela Sarbu (Papi), adica am refacut toate personajele cu vocea mea, imitandu-i. Si a mers, totul perfect, nu s-a prins nimeni. Dar am transpirat putin.
Din culisele inregistrarilor
Printre multele necunoscute, iata un secret al meseriei:
Multe efecte sonore pot fi folosite cu dublu sens – apa la dus care curge poate fi interpretata ca o tigaie cu cartofi prajiti care sfaraie in ulei. Sunetul de usi glisante automate din prima serie Star Trek era, de fapt, un adidas frecat pe ciment.
Ca sa ilustrez un film de prezentare la o marca de cafea, am folosit un kilogram de fasole uscata, cu care m-am jucat in toate felurile ca sa am sunetul de boabe de cafea care sunt fie turnate in sac, fie amestecate cu mana.
Rezultatul se obtine de foarte multe ori din combinatii de sunete care nu au de-a face cu o activitate anume- la o reclama de pantofi sport am folosit cateva salve de tun ca sa accentuez efectul lovirii mingii cu racheta de tenis. La Artform Productions toate sunetele pe care nu le gasim in uriasa sonoteca disponibila se fac pe loc, folosind un recorder portabil foarte performant.
Mai scumpi decat o sedinta de manichiura
Artform Productions a aparut acum aproape 6 ani. In momentul in care m-am decis sa fac, in sfarsit, o firma de productie audio/video de unul singur. Tehnic nu am avut nici o dificultate, pentru ca ani de zile in urma eu am fost cel care a construit studioul pentru celelalte firme in care am fost partener. Marea diferenta a fost ca nu am facut deloc rabat la calitatea echipamentului, bugetul hotarandu-l de data asta doar eu.
Avantajul de a fi fost pe piata de productie audio de la inceputurile ei, in 1990, este ca nu e greu sa gasesti o cunostinta, un prieten, un amic, cineva care a auzit de tine cam prin oricare agentie de publicitate. Dezavantajul de a fi atat de "vechi" este ca lumea crede ca esti prea scump, datorita experientei si notorietatii, dar de cele mai multe ori este fals.
Suntem, totusi, un pic mai scumpi decat o sedinta la manichiura. :) Pastrez, insa, aceeasi placere si acelasi entuziasm cand lucrez cu sunetul – indiferent ca este o reclama, o muzica de film sau teatru, sound design pentru desene animate.
Audio book-uri: Daca actorul mai are si o voce de Mos Craciun, mama-mama ce mai atipesti
Actorii care au venit in studio la Artform s-au simtit atat de confortabil incat mi-au sugerat sa ma apuc de inregistrat carti audio, pentru ca ar iesi foarte bine. Audiobook-urile sunt o relaxare. Practic, muncesti si citesti si o carte in acelasi timp. Partea cea mai grea e sa stai treaz la inregistrare. Daca actorul mai are si o voce de Mos Craciun, mama, mama ce ai mai atipesti.
Lasand gluma la o parte – partea dificila apare atunci cand ilustrezi o poveste cu efecte – selectia lor si sincronizarea cu textul sunt o mare arta si iti cer foarte mult timp. Subtilitatea cu care creezi atmosfera din jurul povestii poate imbunatati enorm calitatea auditiei.
Experienta in radio
Primele emisiuni in direct au fost la canalul Romania Tineret si, simultan, la Radio Nova 22. Au urmat Europa Libera, unde am fost producatorul studioului de la Bucuresti, ProFM, Europa Fm. Din pacate nu eram in tara atunci cand s-a lansat Guerrilla, dar in mod indirect am fost prezent in imaginea acestui post de radio.
Cu ani in urma, pe cand eram la ProFM, am lansat o campanie de improspatare a pachetelor de jingles si mi-a venit ideea sa folosesc taieturi din filme romanesti. Lucram foarte mult noaptea, studioul de productie era mai liber, pe vremea aia se taia pe banda de magnetofon, montajul era migalos. Spre dimineata eram gata, apareau Niki Stanciu si Exarhu pentru Rondul de dimineata si erau primii ” martori” carora le puneam sa asculte ce am lucrat toata noaptea si le si difuzau pe post.
Mare parte din farmecul Guerrilla a constat tocmai in acest tip de jingles. O buna parte dintre ele au ramasa asa cum au fost facute in 1996, s-a schimbat doar numele radioului.
Anul trecut mi s-a facut dor sa produc o emisiune muzicala , pe care am intitulat-o "Dans si bune maniere". I-am prezentat-o si lui Liviu Mihaiu si a fost difuzata la Guerrilla pana in vara. Gratis! Am continuat s-o produc si "offline" intr-o versiune subtiata de vorbe, dar cu o selectie muzicala aparte. O puteti gasi aici.
Cel mai frumos lucru din viata petrecuta in radio l-a reprezentat prima mea intrare in studioul Europa Libera de la Munchen. Mi se pare si acum fabulos ca am putut patrunde in acel loc magic, ca am putut sta in studiouri din care au prezentat candva Noel Bernard sau Cornel Chiriac. Am avut sansa sa lucrez cu niste legende ale undelor, pe care n-as fi indraznit sa sper ca le voi cunoaste vreodata personal, d-apai sa si lucram impreuna.
Cel mai trist lucru din radio a fost ultima emisiune a aceluiasi post, Europa Libera, in care am auzit "pentru ultima oara, al dvs Neculai Constantin Munteanu va ureaza s-auzim numai de bine..." . Ani de zile de comunism nenorocit am trait cu sentimentul ca nu suntem complet singuri datorita acestui post de radio. Sfarsitul lui a insemnat pentru unii ca am imbatranit putin.
Ce muzica asculti? Ce radio-uri?
Am doua moduri de a asculta: profesional - orice fel de muzica ma intereseaza, trebuie sa stiu ca exista, incerc sa inteleg, chiar daca nu-mi place.
Sentimental: lista e lunga, variata, metionez doar cativa: Toots Thielemans,Ugress, John Mayer, Haendel, Krystle Warren & The Faculty, Richard Hawley, Susie Arioli, Club des Belugas, muzica medievala.
Nu prea am ce radio sa ascult. In mod paradoxal , dupa 25 de ani, suntem mai rau decat am fost vreodata. Guerrilla, pe care o ascultam, nu mai emite in eter si oricum s-a cam dus pe apa sambetei, celelalte nu sunt absolut deloc pe gustul meu.
In masina ascult Romania Cultural sau Romania Muzical, altfel imi pun Internet radio din telefon : Illinois street lounge, Suburbs of Goa, Mission Control.
Radioul din Romania: cele mai mari schimbari
Mi-as dori sa pot spune ca au existat miscari bune in radio in ultimii ani. Din punctul meu de vedere nu exista imbunatatiri, din contra. Exista radiouri comerciale pentru pusti, stiri si plictiseli muzicale cu mereu aceleasi piese tocite, uzate, plictisitoare. Playlist-uri cu cate 1500 de piese care plac fetelor batrane cu 5 pisici, care posteaza pe Facebook buchete de trandafiri cu urarea "s-aveti o zi frumoasa". Astept cu nerabdare sa apara si la noi "satellite radio" cum ar fi Sirius sau XM
O reclama de la radio care te-a surprins placut
Niciuna!
Sunt reclamele de la radio mai slabe ca celelalte?
Interesul pentru radio a scazut, televiziunea de proasta calitate i-a luat locul ( si asa minuscul). Nu exista o politie a prostului gust, care sa fi dat alarma atunci cand manelele s-au insinuat in cotidian, la propriu si la figurat.
Oricat de "viteaz" ai fi, e imposibil sa rezisti manelizarii, esti influentat inevitabil. Daca te razvratesti, riscul e sa fii privit ca "negativist". Si atunci faci o concesie mica azi, maine una mai mare si, uite asa, ajungem sa avem senzatia ca unele dintre reclame se adreseaza unui public cu grave handicapuri mentale.
Am ales sa ma amuz, e mai sanatos decat sa devii amar. O injuratura scurta si mergem mai departe cu speranta ca e doar o etapa catre ceva mai bun!
