![[Din presa in PR] Radu Restivan: Stiu exact ce comunicari se duc in folderele "Spam" sau "Trash"](https://media.iqads.ro/2015/01/ppic-spar-maraton-2014-utvonal-16544-cover-850.jpg)
Care este motivul pentru care jurnalistii parasesc la un moment dat presa si se apuca de PR? Si cum se adapteaza ei la noua meserie? IQads a vorbit cu cativa dintre cei care au lasat presa pentru relatii publice.
Radu Restivan, fost jurnalist de sport lucreaza, din 2014, la Daescu Bortun Olteanu, agentie parte a grupului Millenium. "Specializarea mea este de PR si marketing sportiv, iar asta imi doresc sa fac si in viitor".
In presa
Am inceput sa lucrez in presa in 2007, cand m-am dus in redactia Prosport din Dimitrie Pompeiu si le-am spus ca vreau sa scriu pentru ei. M-a primit Dorin Chiotea, la vremea aceea redactor sef al ziarului, si mi-a zis: "Hai, sa te vad ce poti". Am lucrat la ziar, la site si la foto. Cred ca le-am facut pe toate in redactia aceea. A fost o perioada foarte frumoasa.
Apoi am lucrat o scurta perioada de timp la Sport.ro ca producator, o experienta din care am invatat enorm de multe lucruri.
Ultima perioada din presa a fost la Libertatea.ro, unde echipa a reusit sa duca site-ul pe locul 1 in SATI si sa depaseasca recorduri in fiecare zi. Cred ca au fost anii cei mai buni ai online-ului, in care puteai sa experimentezi, iar rezultatele se vedeau a doua zi.
Motivul pentru care ai plecat din presa
Pentru ca mi s-a dat sansa sa lucrez in Sports PR. Era un lucru pe care mi l-am dorit intotdeauna, iar cand am primit oferta nu am putut sa spun "nu".
Ce nu-ti placea in relatia PR > presa
Am simtit cel mai mult PR-ul in perioada in care lucram la Libertatea.ro, in 2009-2010. Ma sunau oameni din agentii cu acelasi text: "Buna, sunt ....... de la agentia ABC, ti-am trimis un comunicat si voiam sa te intreb cand il publici?". Si 90% din comunicate erau complet inspide, pe langa subiect si nici daca as fi vrut sa le gasesc un loc, chiar nu puteam.
Dupa cateva dati in care m-am simtit obligat sa ii ajut, cred ca am devenit mai incisiv. Si aveam deja un raspuns cand ma sunau: "Salut, sunt Radu, ne cunoastem? Daca nu, poate ar trebui sa bem o bere inainte sa ma suni si sa-mi ceri chestii".
Dar asta nu e o chestiune de PR -> presa. Nici in viata nu ceri lucruri oamenilor pe care nu ii cunosti. Trebuie sa construiesti relatii durabile, iar lucrurile acestea nu se intampla cu un telefon.
Ce nu-ti place in relatia presa > PR
Cred ca oamenii din presa sunt dispusi sa ajute zona de PR atat timp cat exista un subiect real. Si stiu ca de fiecare data cand am primit o propunere care ar fi putut sa faca subiectul unei stiri, nu doar cautam sa dau copy/paste unui comunicat, ci sa il dezvolt. Reprezentam site-ul nr. 1 din Romania si orice abordare trebuia sa fie mai buna decat in alte parti. Pentru ca altfel plecau cititorii. Copy/paste dupa comunicate este cea mai daunatoare chestiune pentru un creator de content.
Cele mai mari socuri de adaptare
Nu cred ca am avut socuri foarte mari. Dar am invatat multe lucruri. Am invatat sa fiu creativ in fiecare zi si sa ma lupt pentru ideile mele. Uneori a fost bine ca am luptat, alteori nu. Dar nu regret. Poate venisem cu asteptari mari din presa, unde eram obisnuit sa spun lucrurilor pe nume. Asta nu inseamna ca in PR nu am mai spus lucrurilor pe nume, dar am devenit mai cumpatat.
Prejudecati despre PR
Credeam ca replica despre care aminteam anterior, pe care o auzeam la telefon, era folosita de toata lumea. Dar nu e nici pe departe asa. Agentiile de PR nu sunt un call center. Am cunoscut oameni creativi, care muncesc pe branci. Si ii apreciez pentru munca imensa depusa. Am cunoscut si oameni care dau telefoane din cand in cand.
Avantajele si dezavantajele unui PR-ist cu trecut in jurnalism
Cred ca dupa 3-4 ani petrecuti in presa pot sa creez continut, iar acest lucru este esential in PR. Trebuie sa creezi continut constant, sa faci o poveste pe bune, care oricand sa fie preluata ca stire. Stiu exact ce comunicari se duc in folderele "Spam" sau "Trash", iar dupa aproape 5 ani de PR tind sa cred ca am evitat acele doua foldere in care multi PR-isti tind sa ajunga.
Un proiect la care ai lucrat cu drag in PR
Evident, toate sunt legate de sport. Jocurile Olimpice de la Londra si de la Sochi in campania "Multumesc, mama" de la P&G, campania de Cupa Mondiala Gillette 2014, Cupa Romaniei Timisoreana, Tusnad Cycling Team etc.
Un proiect din presa de care esti mandru
Intregul proiect Libertatea.ro, ridicat de la cateva mii de unici la peste 300.000 / zi. E un proiect la care a contribuit o echipa de profesionisti in frunte cu Adrian Toca si Vincentiu Mihaiu. Si multumiri speciale domnului Marius Hagger, elvetianul cu suflet de roman care a crezut in ambitia noastra si ne-a ajutat sa ajungem in frunte.
Iar ca proiect punctual, de presa, sunt mandru ca am fugit de la birou la finala Champions League de la Madrid, unde juca Inter-ul lui Cristi Chivu. Ca am fost singurul fotograf roman de acolo, iar poza de final cu Chivu si drapelul a facut prima pagina din Gazeta Sporturilor.
Sursa foto: gsp.ro
Ti-e dor de presa?
Pana acum vreo doi ani nu mi-a fost dor, pentru ca aveam impresia ca totul se tabloidizase. Dar au inceput sa apara proiecte absolut senzationale, pline de content, dintre care as vrea sa amintesc cateva: treizecizero.ro (care a ridicat standardul in materie de presa sportiva), DoR (ma inclin, oamenii acestia fac niste chestii deosebite), iar ProSport a inceput de aproximativ un an sa publice niste reportaje pe care le citesc cu sufletul la gura.
