[#NuPonta] Iulian Padurariu: Acum sa fiu sincer pana la capat, cu toate socotelile facute, recunosc ca am mintit. Am cheltuit de fapt 350 de euro, uitasem de taxa de 50 de euro platita pentru domeniu

Despre #NuPonta am discutat cu initiatorul - Iulian Padurariu. Despre context, motivatie si efecte.

La rece

Acum ca s-a mai lasat putin praful peste alegerile prezidentiale, propun o privire asupra lor din perspectiva tehnologiei. Povestea de mai jos vine din partea unui om fara incarcatura vreunei doctrine de partid, singurul exercitiu politic al meu derulandu-se pe undeva pe la inceput de ani ’90, cand intorcandu-ma de la liceu, l-am aplaudat pe Campeanu in timpul unei vizite in orasul meu natal. Povestea vine ca un exercitiu al evolutiei tehnologice, a ceea ce eu numesc comunitati auto-organizate, ghidate de o provocare sociala mai mare decat o provocare la nivel de individ. Povestea are si cateva concluzii pe care le voi detalia mai tarziu, singura concluzie pe care o dezvalui de la inceput e aceea ca nu vreau sa ma erijez in “regele internetului care l-a pus pe Iohannis presedinte”, “printul online-ului care-stiu-eu-ce-campanie-pe-Fecabook-a-mai-facut” si alte titluri cu care presa “impartiala” i-a etichetat pe diversi oameni implicati mai mult sau mai putin direct, mai mult sau mai putin pe fata in campania electorala. Vreau doar sa vorbesc despre punctul de inflexiune dat de puterea tehnologiei din ziua de azi.

Momentul 16 Noiembrie 2014 ramane in istorie. Fiecare dintre cei ce l-au trait ii va atribui insemnatatea in functie de propriile convingeri si de informatiile pe care le-a receptionat pentru a si le alimenta. Pentru unii, 16 Noiembrie este ziua in care un etnic neamt a devenit presedinte al Romaniei. Pentru altii, este ziua in care prezenta la vot a fost una record. Pentru PSD-isti, este ziua care le-a marcat inceputul sfarsitului si doar ei vor avea de dovedit daca ideologia social-democrata a sfarsitului de secol 20 isi va face loc si in secolul 21.

Pentru mine, momentul 16 Noiembrie ramane in istorie ca o confirmare a faptului ca umanitatea intra incet-incet in era conectivitatii, depasind rapid un preambul numit era informationala. Acest punct de inflexiune este la fel de important ca intrarea in era industriala de la inceputul secolului 18. Timp de doua sute de ani omenirea a dezvoltat tehnici de leadership, de management, de planificare si de control care au stat la baza celei mai accelerate dezvoltari ale sale. Cu toate acestea, momentul 16 Noiembrie mi-a confirmat ipoteza conform careia era conectivitatii necesita un set nou, radical schimbat de astfel de tehnici. Cu cat vom constientiza mai repede cu totii ca planificarea devine experiment, controlul devine autonomie iar secretizarea devine transparenta, cu atat vom evita mai repede alte momente penibile din istoria umanitatii cum ar fi acela in care ii ardeam pe rug pe sustinatorii conceptului ca Pamantul ar fi rotund, nu plat.

Experimentul social #NuPonta a incercat sa valideze cateva teorii ale erei conectivitatii prin care poti gestiona comportamentul unor mari mase de oameni. Turul doi al alegerilor din Noiembrie 2014 a reprezentat o mare provocare sociala. Peste aceasta, am adaugat tehnici de gestionare a comportamentului, tehnici de gamificare, ceva teorii ale retelelor si multa tehnologie. Rezultatul: o comunitate virtuala de peste 12 mii de participanti construita in mai putin de 2 saptamani, cu peste 300 voluntari, ambasadori si recrutori dornici sa ajute activ la propagarea ideii din spate, prin care am atins peste 1,2 milioane de romani.
La Marks, folosim toate aceste teorii pentru a construi programe de loialitate, programe pentru cresterea implicarii personalului marilor companii sau pur si simplu pentru fun.

In data de 26 Noiembrie am avut ocazia sa fac la Howard Johnson si o prezentare publica cu un live stream video a ceea ce am numit “Experimentul Social #NuPonta”, la care am invitat sa participe pentru dialog si pe cei ce au dirijat comunitatile “oficiale” si la care a participat doar tabara invinsa prin Mihai Sturzu, presedinte al TSD. Acolo am explicat pe scurt (cu toate ca nu stiu cand au trecut doua ore) ce tehnici sau tehnologii am folosit si ce concluzii sau invataminte am putut extrage pe perioada derularii experimentului. Prezentarea video este astazi publica pe youtube, iar slide-urile sunt pe slideshare, cu link-uri catre toata teoria din spate.

Prezentarea video / YouTube

Prezenetarea SlideShare

Motivatia experimentului

Motivatia principala a fost aceea de a valida in direct ceea ce tot propovaduiesc de ceva vreme pe la diverse conferinte. Cu putin timp inainte de alegeri am avut o interventie la un eveniment HR Summit de la Iasi unde am vorbit exact despre motivare la inflexiunea dintre era industriala si cea a conectivitatii si despre diferentele dintre “vechea” si “noua scoala”. Cei ce au participat acolo vor regasi pasajul la care ma refer. De-asemeni, tehnicile de gamificare, anume de folosire a elementelor de joc in context social, non-joc, sau tehnicile de design comportamental la nivel de individ sau de mase sunt de multa vreme in portofoliul uneltelor folosite si prezentate cu diverse alte ocazii in ultimii vreo patru ani. Americanii le studiaza si le implementeaza de ceva vreme, Stanford si de fapt intreaga Sillicon Valley fiind laboratorul lumii in ce le priveste. Sigur ca declansatorul final a fost primul tur al alegerilor, faptul ca sunt cumva parte din ceea ce lumea numeste “diaspora”, fiind unul dintre romanii din Viena carora li s-a rezervat dreptul de a sta cate 3-4 ore la coada, la temperatura unei zile de toamna, pentru a isi exercita un drept constitutional, acela de a vota. Alimentat si de toate opiniile din newsfeed-ul meu din ziua de dupa primul tur, am zis hai sa fac ceva, nu doar sa ma plang ca vai-de-mine Romania intra total pe mana baronilor.

Pasii

Primul pas a fost unul strategic, anume de a defini clar cea mai puternica provocare sociala posibila. In intelesul acestui material, o provocare sociala este aceea care nu poate fi abordata cu usurinta de un singur individ, sau de un grup limitat de indivizi pe cont propriu si care va genera un asa numit “network effect”, sau “efect de retea” cu privire la resursele folosite.
Exista diverse studii in gamificare, inclusiv Deloitte are un material la care fac referinta in prezentare, care definesc corelatia intre provocarea sociala si gradul de implicare: “cu cat mai mare provocarea sociala, cu atat mai mare gradul de implicare”. Daca privim situatia din acest punct de vedere, un mesaj de genul “Mergi la vot" nu reprezinta o MARE provocare, este un simplu indemn care nu genereaza un efect de retea direct. “Dificultatea suprema” pentru cei ce urmau a fi atrasi in joc era “Nu Ponta”, o ipoteza pe care am si validat-o in primele ore ale zilei de 3 Noiembrie. Mesajul platformei nuponta.ro promovat pe facebook cu doar 30 de euro a fost “Avem doua saptamani sa oprim dezastrul. Spune si tu NU Ponta!” si a strans in primele 24 de ore peste 2000 de aprecieri si aproape 100 de “fanatici”. Acestia s-au inrolat in platforma cu toate datele de contact, inclusiv mail, telefon mobil, cu scopul de a face mai mult decat gura mare in mediu social, anume acela de a promite ca “vor scoate offline-un din casa”. Ca mesaj de actiune, am folosit o idee ce a mai circulat inainte de primul tur, impachetata acum intr-o noua forma: “scoate din casa 5 lenesi la vot pentru a opri dezastrul”.

 #NuPonta - prima saptamana

Raspandirea initiala a mesajului

In prezentarea video am pe larg explicata diferenta dintre o abordare de tip “entertainer” si o abordare de tip “platforma”, preluata dintr-un studiu publicat de HBR in 2011.
Avantajul principal al unei strategii sociale fata de una pur digitala condusa atat de oamenii lui Iohannis cat si de cei ai lui Ponta este data de modul in care oamenii doresc cu adevarat sa se conecteze si sa discute intre ei, nu cu o entitate “suprema”. O strategie sociala de succes ii ajuta pe oameni sa formeze si sa isi consolideze relatiile dintre ei, desigur intr-un mod din care sa beneficieze acea “provocare sociala” despre care vorbeam mai inainte.
Asadar primul pas in raspandirea mesajului a fost obiectivul de a ii atrage in joc pe cei mai “fanatici”, pe cei mai influenti, pe asa numitii “early adopters” ai provocarii sociale.
Ca rezultate, pe langa validarea obtinuta dupa primele 24 de ore despre care am vorbit, dupa doar trei zile am acumulat peste 5000 de aprecieri pe pagina de Facebook dintre care peste 240 de membri activi inrolati pe platforma nuponta.ro cu toate datele de contact. Mai mult decat atat, aproximativ 40% dintre acesti voluntari, respectiv 88 de persoane au declarat ca vor sa ajute mai mult, unii au devenit administatori pe platforma, altii editori sau moderatori ai paginii de pe Facebook. Cel mai activ dintre ei a fost un tanar Ionut, acesta a muncit voluntar 16 ore incontinuu pentru a aranja grafic platforma, pentru a adauga diacritice, pentru corecturi si completari pe text, practic pentru ca lucrurile sa arate impecabil.
Cu Ionut am avut ocazia sa ma cunosc abia dupa cam o saptamana de la declansarea miscarii. Altii, pe care nici nu ii stiu, au venit cu multe idei, cu idei de manifeste de tiparit impartit prin vecini, cu idei de intalniri informale in diverse orase etc etc. Tot dupa primele trei zile, cred ca aveam pe platforma peste 18 postari mari pe blog cu aceste idei, ele pot fi citite pe nuponta.ro

#NuPonta - a doua saptamana 

Platforme si tool-uri folosite

Din fericire, am folosit doar tool-uri gata facute, disponibile online fie free fie pe baza de abonament. Cea mai importanta a fost cea de la Nation Builder. Nu stiam de ea, acum vreo 3 ani ii cunoscusem pe niste domni de la Get Up! Australia, o platforma similara, insa Nation Builder s-a dovedit mult mai flexibila pentru ce aveam nevoie si in plus aveau un trial de fix 14 zile! Cumva, exact ce ne trebuia pana la turul doi.

Un alt tool important a fost tagboard prin care de-a lungul timpului “am ascultat” tot ce se intampla in social media in legatura cu alegerile fie dupa hashtag-uri, fie dupa diferite expresii. Am mai folosit cateva unelte de analiza a retelei, de masurare a nivelului de influenta si a potentialului de viralitate a mesajelor gasite in mediul social.

In plus, am folosit multe mesaje automatizate pe care odata ce oamenii au fost de acord cu ele, se postau pe paginile lor de Facebook, ceva de genul “Eu vreau o tara mai buna. Eu spun #NuPonta la vot. Tu de partea cui esti?”, sau “Eu am convins 5 lenesi sa iasa la vot, nu uita sa convingi si tu pe cineva astazi”. Aceste mesaje ce pareau private si care apareau automat in newsfeed-ul celor inrolati, au avut un foarte mare grad de viralitate.

Efort

Mare parte din efort a fost facut de voluntarii de pe platforma, oameni practic necunoscuti. Noi doar le-am setat platforma si le-am dat un grad foarte ridicat de autonomie. Colegii mei de la Marks au implementat cateva aplicatii pe Facebook, cumva printre alte proiecte curente ale agentiei pentru care trebuie sa le multumesc, in special Radu, lead-programmer la noi care si-a pierdut vreo doua nopti pe tema asta.

Reach

Fiind un experiment, e greu sa spun ca am avut un obiectiv de “reach”, insa am masurat in permanenta si am publicat progresul cu care se misca comunitatea creata in jurul visului de a opri dezastrul”. Noi stim din gamificare ca progresul este mult mai motivant decat recompensa finala. De-a lungul timpului, am inceput sa avem postari care au atins o suta de mii, doua sute de mii, chiar recordul a fost una cu 336.000 de persoane atinse. Acea postare a avut peste 6000 de share-uri directe si un total de 17000 de share-uri prin cascada (share la share).

La bani marunti

Banii au provenit de pe cardul meu personal de credit. Nimeni nu crede ca am cheltuit doar 300 de euro. Am vazut un comentariu pe pagina celor de la Radio Guerrilla care au preluat informatia aceasta care spunea ceva de genul “hai dom’le spuneti ce securisti v-au finantat”.
Acum sa fiu sincer pana la capat, cu toate socotelile facute, recunosc ca am mintit. Am cheltuit de fapt 350 de euro, uitasem de taxa de 50 de euro platita la romanian top domain pentru domeniul nuponta.ro

Una dintre concluziile publicate in prezentare a fost chiar legata de acest aspect al resurselor: “Alegerile au fost castigate de democratizarea tehnologiei”, de accesul gratuit sau relativ ieftin la unelte pe care pana mai ieri le aveau la dispozitie doar marile companii sau organizatii, cu resurse financiare enorme.