Despre #NuPonta am discutat cu initiatorul - Iulian Padurariu. Despre context, motivatie si efecte.
Acum ca s-a mai lasat putin praful peste alegerile prezidentiale, propun o privire asupra lor din perspectiva tehnologiei. Povestea de mai jos vine din partea unui om fara incarcatura vreunei doctrine de partid, singurul exercitiu politic al meu derulandu-se pe undeva pe la inceput de ani ’90, cand intorcandu-ma de la liceu, l-am aplaudat pe Campeanu in timpul unei vizite in orasul meu natal. Povestea vine ca un exercitiu al evolutiei tehnologice, a ceea ce eu numesc comunitati auto-organizate, ghidate de o provocare sociala mai mare decat o provocare la nivel de individ. Povestea are si cateva concluzii pe care le voi detalia mai tarziu, singura concluzie pe care o dezvalui de la inceput e aceea ca nu vreau sa ma erijez in “regele internetului care l-a pus pe Iohannis presedinte”, “printul online-ului care-stiu-eu-ce-campanie-pe-Fecabook-a-mai-facut” si alte titluri cu care presa “impartiala” i-a etichetat pe diversi oameni implicati mai mult sau mai putin direct, mai mult sau mai putin pe fata in campania electorala. Vreau doar sa vorbesc despre punctul de inflexiune dat de puterea tehnologiei din ziua de azi.