Pe Victoria Raileanu oamenii o recunosc din serialul “Daria, iubirea mea”. Mai nou, o recunosc insa si din spotul de la Spor.
In timpul facultatii, pe langa sus-mentionatul serial, actrita a jucat si in Doctori de mame. Apoi au urmat filmele: The Whistleblower si O luna in Thailanda. Intre timp, a aparut si in patru reclame.
Ea povesteste pentru IQads despre primul rol, din clasa a 10-a, despre primul plans fortat, cum se impaca filmul cu publicitatea si ce o irita la publicitatea romaneasca.
Primul rol
Imi amintesc cu mare drag de primul meu rol principal. In liceu eram foarte timida, stateam aproape mereu in banca mea - la propriu:) Am facut liceul de arte, nu eram cea mai buna din clasa, dar la actorie incepeam sa ma pricep. In clasa a 10-a, Mirela Puia (profa de actorie) m-a chemat la catedra si m-a intrebat daca vreau rolul principal din piesa “Jocul ielelor” "Hora Domnitelor" de Radu Stanca. Am facut ochii mari si am zis da. “Problema” era ca, la un moment dat, trebuia sa plang. Habar nu aveam cum! Ba imi holbam ochii in reflectoare, ba ma chinuiam sa nu clipesc, ba ma gandeam la cele mai oribile scenarii. Pana cand, la unul din spectacole, mi-a venit sa plang natural. Si mi-am zis “aaaaa…deci despre asta e vorba!”
Am participat cu acest spectacolul la un festival de teatru din Viena, am fost aproape toata clasa si am dormit in saci de dormit ca sardinele chiar pe scena. E o amintire foarte faina! Mai ales ca toti iubeam spectacolul asta.
A juca sau a interpreta
Imi place sa spun ca “ma joc de-a”, nu ca “interpretez”. Pentru ca pana la urma ma joc, nu? Ca un copil. El se joaca de-a politistul, de-a doctorul etc. Da, mi-am ales o meserie care imi permite sa ma joc cat vreau. Sac! “A interpreta” imi transmite o seriozitate care nu cred ca isi are locul in actorie.
Pregatirea pentru un rol
Nu am nici o tehnica. Cred ca fiecare rol isi cere tehnica sa. Apelez la internet, la carti, la oameni din viata mea, la experienta personala…si apoi, odata cu repetitiile rolul se compune sub nasul meu. Dar oricum, este intr-o continua schimbare pentru ca la fiecare reprezentatie mai adaugi, mai scoti. Mi s-a intamplat de mai multe ori sa inteleg rolul chiar dupa mai multe reprezentatii.
Pregatirea pentru un rol intr-o reclama
La reclama este mult mai diferit. Nu ai atata timp, ritmul e mai alert. Trebuie sa fii pe faza. Sa dai acum tot ce iti cere regizorul. Cel mai ok este ca la finalul zilei sa fii multumit de ce ai facut, altfel, de cate ori o sa te vezi la TV o sa te iei cu mainile de cap :)
Prima reclama
Prima reclama a fost la cerealele Lion Nestle, eram o stewardesa. E o reclama foarte haioasa pentru ca la un moment dat se creaza haos in avion si o iau razna pana si stewardesele care in mod normal trebuie sa isi pastreze calmul pana la capat. Am filmat-o la 24 de ani si imi doream sa fac si reclame, dar din nu stiu ce motiv nu se legase nimic pana atunci.
Reclama preferata
Cel mai mult imi place reclama la Spor Policolor. Ziua de filmare a fost plina (am filmat chiar peste program) dar nici nu am simtit cum a trecut. Regizorul avea atat de multa energie buna si cand simtea ca suntem obositi, imediat ne punea muzica si incepea sa faca glume cu noi. E o reclama foarte reusita.
Filmul si publicitatea
Merg mana-n mana as zice eu. Acum, depinde si de ce isi doreste fiecare regizor de la filmul lui. Dar eu cred ca toate filmele isi au publicul lor si cum sa ai public daca nu cu publicitate. Simplu :)
Reclame refuzate
Da, mi s-a intamplat. Din cauza bugetelor prea mici.
Dificultatile rolurilor din reclame
Cum am spus si mai sus, timpul este foarte limitat. Trebuie sa fii super pregatit pentru orice. La casting ti se poate cere ceva, iar pe platou, regizorul poate veni cu ceva nou, neasteptat tie. Mi s-a intamplat mie si unui coleg la o reclama sa ne ceara regizorul sa ne bucuram amandoi pentru ceva anume si nu ne bucuram asa cum voia el. Ne bucuram ori prea tare, ori prea putin. Am nimerit-o pana la urma si apoi ne rugam sa nu mai fie nevoie de inca o dubla.
Reclame enervante
Ma irita reclamele lipsite de imaginatie. Cred ca publicitatea se scalda intr-o mare stagnatie. Ok, imi vinzi produsul asta, dar ce imi spui cu reclama asta? Am vazut foarte multe reclame foarte bune care m-au facut sa rad sau chiar sa plang, sau care m-au tinut lipita de ecranul laptopului fara sa respir. Din pacate, de cele mai multe ori sunt din strainatate. Cine a zis ca o reclama nu poate provoca schimbari in telespectator?
Personajul dupa care te recunosc cei mai multi oameni
Acum e un amestec. Ma recunosc si ca Daria si ca fata din reclama de la Spor si ca actrita din spectacolul “Ieri, Azi, Maine si Oricand”.