![[Klausificarea Romaniei] Andrei Tripsa: Duminica, brandul Iohannis nu s-a vazut, dar toate like-urile, share-urile, comment-urile au lucrat pentru el](https://media.iqads.ro/2014/11/581158-501943486526687-1555937791-n-cover-850.jpg)
Uralele si bucuria au rasunat dintr-o parte. De cealalta, s-a simtit o liniste mai mult sau mai putin ingrozita. Surpriza, in schimb, s-a pogorat peste toti. Pe 16 noiembrie s-a scris o istorie dincolo de cea politica. Un cumul de factori a dus catre formarea unui precedent in comunicare: online-ul a batut TV-ul.
Ce inseamna asta pentru industrie? Aflam de la cunoscatori experimentati cat de one-hit-wonder a fost digitalul in ecuatia alegerilor prezidentiale din 2014.
Andrei Tripsa (Creative Partner, Three) crede ca ceea ce s-a intamplat pe 16 noiembrie a fost explozia unui public incalzit. De la Uniti Salvam Rosia Montana - prima forma coerenta de activare a oamenilor in offline, pornita in online - pana la campania Monicai Macovei tintita impotriva coruptilor, utilizatorii online au fost motivati in trepte pentru a genera sprijin direct si indirect pentru Klaus Iohannis.
Ce si-a spus cuvantul pe 16 noiembrie, insa, a fost emotia generata de realitate, dincolo de orice mod de a face campanie. Iar singurele branduri cu potential de a invata de pe urma celor intamplate sunt cele autohtone, ne-a spus Andrei.
Ce s-a intamplat?
Eu cred ca online-ul a reusit sa construiasca ceva foarte puternic, like cu like, share cu share, vizionare cu vizionare: in Romania lui 2014, cei care consuma TV consuma de fapt realitate virtuala. Este fix invers: Matrixul este Teleormanul, internetul devenind mai adevarat.
I. Uniti Salvam
Un alt lucru foarte important a fost "Uniti Salvam Rosia Montana" - prima forma coerenta de conectare a online-ului cu offline-ul.
O samanta, zic eu, care usor, usor, a incoltit in oameni. Vorbim despre momentul in care acestia au vazut ca se poate, cel in care au simtit gustul unui rezultat concret: like-ul nu mai era o notiune abstracta, ci de data asta era facut din carne.
II. Monica Macovei
A urmat campania electorala a Monicai Macovei, care a fost singura special croita pentru online. Desi ea nu a fost excelenta, a reusit sa stranga toata energia si emotia "Uniti Salvam...", articuland-o in lupta impotriva coruptiei. Singura din Romania care si putea face acest lucru, de altfel.
III. Klaus Iohannis
Acum, dand stafeta mai departe prin contractul pe care i l-a prezentat lui Iohannis, cred ca a lasat in joc niste sustinatori deja incalziti pe Facebook, care au intrat in contact cu aceasta scanteie mult mai relevanta pentru un public mai larg, fiind si o cauza mai palpabila pe moment - problema diasporei.
Dand la o parte orice ambalaj, orice strategie gandita pentru campanie, orice ilustratie si orice text scris de vreun copywriter, o sa vedem ca ramanem cu o chestie foarte umana care s-a umflat in online, ajutata foarte mult si de caracterul autofag pe care l-a dobandit TV-ul, cu o multime de statii controlate care s-au batut intre ele pana la moarte. Si este vorba despre emotie.
E replicabil modelul?
Intrebarea corecta este daca brandurile si advertising-ul, asa cum sunt modelate azi, pot genera suficienta emotie in povestile lor astfel incat sa poata exploda in acest mediu. Cred ca este extrem de greu.
De prea multe ori am auzit intrebarea: Cati euro valoreaza un like?
Poate este gresita conversia. Daca un like are greutate? Poate ca pe 16 Noiembrie 2014 a cantarit cat o stampila.
De prea multe ori brandurile vor branding si de prea putine ori sunt dispuse sa gandeasca elemente care sa le mareasca importanta, firesc, in conversatie.
Duminica, brandul Iohannis nu s-a vazut, dar toate like-urile, share-urile, comment-urile au lucrat pentru el.
Uite aici cum:
Si apoi, de prea multe ori, singura emotie care se naste in inima brandurilor, cand sunt puse in fata dialogului liber, este spaima. In continuare focus grupurile - conversatia brandului cu oamenii - se desfasoara intr-o camera cu o oglinda mare pe perete.
Si totusi...
Singurele branduri care ar avea potential cred ca sunt brandurile autohtone, alea care sunt de mult in viata noastra si care au un proces decizional simplificat, care sunt dispuse sa riste sau sa lase putin volanul din mana in favoarea unui proces viu. Pe internet nu prea exista un scenariu pe care il implementam, ci el se scrie pe parcurs. Cel mult poti anticipa mai multe variante de scenarii.
Modelul anticipativ totalitar in care 99% din branduri functioneaza, pe net nu prea are nicio valoare.
P.S. E amuzant sa te gandesti ca tot ce trebuie sa facem este sa generam mai multa emotie decat nivelul 620 din Candy Crush.
