[Limba de lemn a reclamelor] Raluca Feher: Mama agentie si tata client formeaza un cuplu care vorbeste stalcit limba romana, care ar vrea ca totul sa se faca in engleza

Raluca Feher, Creative Director CAP si autoarea cartii "America dezgolita de la brau in jos", este suparata. Pe saracia lingvistica din reclamele autohtone, pe mesajele primitive, pe interdictii absurde, cum ar fi cuvintele care contin "cur", pe indemnurile isterice si infometarea limbii. Ea spune: poporul nu e idiot. Limba e vie, nu trebuie torturata in publicitate.

Cuvintele care enerveaza

Mesajele publicitare au ajuns atat de primitive: click aici, nu rata oferta, 2 fire la 3 lei, bucura-te de reduceri, incat nu pot sa spun ca ma deranjeaza acum altceva decat saracia lor de alimentara comunista, cu rafturi cu creveti vietnamezi si castraveti bulgaresti.

Daca mesajele publicitare au ajuns sa fie mucoase, murdare si sa scuipe seminte pe jos, este vina parintilor lor. Cei care le concep, mama agentie si tata client, de foarte multe ori formeaza un cuplu care vorbeste stalcit limba romana, care dispretuieste limba romana, care ar vrea ca totul sa se faca in engleza si, pentru ca nu se poate, isi creeaza o pasareasca trista pe baza de: uatafac, uatevar, benefituri, focusat, divertat, cancelat, celebrat.

Sunt oamenii care iti spun ca nu ai voie sa pui intr-o reclama cuvinte care contin particula ”cur”. Precursor, Curmala, Mercur, Descurajat. Nu le poti folosi pentru ca sunt vulgare. Sunt oamenii care iti spun ca ”basca” este un cuvant golanesc. Sunt oamenii care te roaga sa scoti orice cuvant expresiv din ceea ce scrii si te anunta emfatici (asta cuvant greu) ca publicul nu o sa stie despre ce vorbesti.

Limba de lemn a publicitatii

Nu stiu daca a reusit sa creeze o limba de lemn care sa fie transmisa poporului. Stiu insa ca-atata timp cat ziarul Kaufland este publicatia cu cel mai mare tiraj din Romania, este greu sa faci abstractie de publicitate. Dar ce transmite publicitatea? Ce spuneam mai sus: doi la patru lei, oferta exceptionala, nou!!!, 1+1 cadou. Cam aici suntem.

Saracie, limba intrata la apa. Nu mai folosim decat 50 de cuvinte, din masa vocabularului. Ce tot atata citit?
Ti se spune: ”Oamenii vor copyuri scurte ca se plictisesc.” Iar tu trebuie sa ii transmiti mesajul, pina nu se plictiseste. Asa ca il pocnesti cu: nu rata, nu pierde, oferta, special, reduceri, promotie.

CTA, Call to action. Unde e CTA-ul meu? Asa striga clientul scos din minti. Adica unde e indemnul: invatati, munciti, cumparati, indignati-va.

Nu spune nimeni "indignati-va", ca nimeni nu are curajul sa trezeasca sentimente negative. Si, oricum, cum s-ar intreba un brand manager scolit pe repede inainte, cata lume stie ce e aia indignare?

Ca sa raspund la intrebare-si sa-mi revin din indignare-limba de lemn exista si se vorbeste in agentii si la clienti. Norocul nostru ca poporul nu e atat de idiot incat sa asculte de CTA-ul: fiti inexpresivi.

Stereotipii

Uite ca nu retin sa-ti dau un exemplu. Insa trasatura cea mai importanta a limbajului servit de publicitate este cea pe care o pomenesc de 3 intrebari incoa: saracia limbajului. Minimalism lingvistic.

Reclame cu limba buna

Unirea. Delaco-alea cu Toni Delaco, facute de mine. Radiourile de la ING de pe vremuri. Xneturile. Ardealul-primele cu Fainosag, facute de mine. Daca nici aici nu imi fac reclama, nu stiu unde. Fulga, primele, cele facute de mine. Zarazele.

Expresii imprumutate din reclame

"Joac-o din presiune Tase!" - dintr-o reclama facuta de colegu Codin la un brand de vopsea. Unul din cele 5 personaje stranse la masa de duminica desfacea o sticla de Zarea iar comeseanul ii striga excitat, privind dopul cum joaca in buza sticlei: joac-o din presiune Tase.
Am pariat ca o sa rupa, ca o sa fie un soi de "se inchide la non-stop" din reclama Unirea. Nu am castigat pariul si nici acum nu inteleg de ce.

Cuvinte care ar merita sa fie auzite mai des

As vrea sa lase oamenii sa fie naturali, sa vorbeasca firesc. Sa uite dracului de CTA care ii indeamna, ca pe vite, in tarcul cumparaturilor. Este inutil si prost. Omului nu trebuie sa ii spui ce sa faca. Chiar daca urli la el sa profite de oferta ta, daca nu are nevoie de lucrul ala nu se va duce sa il ia doar pentru ca tu tipi la el. Dar uite ca iar am ajuns la ce nu as vrea sa vad in reclame.

O lectura recomandata colegilor de publicitate

Orice fel de lectura. Caci da, ai intuit bine, saracia asta se trage din scapatarea vocabularului de care sufera autorii si arendasii din multinationale. Sa citeasca ziare, sa citeasca povesti. Sa nu citeasca doar etichete si revista Kaufland. Ca acolo e pieirea.

Ticuri verbale

Am avut o gramada de-a lungul timpului. Acum spun, cam des, "superb", de multe ori fara sa fie cazul. Ma gandesc la ticuri ca la o acnee verbala. Cosurile de limbaj, daca nu le zgandar, trec chiar foarte repede.

Cel mai frumos cuvant

Sunt o serie: varlav, sleampat, bici, stiuca, stevie, buric, cucui. Sunt sute de cuvinte superbe-ca sa-mi pun ticul verbal la treaba.

Un slogan pentru limba romana

Limba romana este formata din importuri: basca vine din turca, sleampat din germana. Cuvintele sunt aruncate in ciorba limbii si, ani mai tarziu, dupa ce au fiert si au prins gust de perisoare, sunt servite fara sa strambi din nas. Limba este vie. Dar modul in care o folosim acum, in care nu o folosim de fapt, felul in care o inchidem in carti (pe care nu le citeste nimeni) si in dictionare si inlocuim cuvintele care contin "cur" cu cele care nu contin "coi", asta este altceva. Este infometarea limbii, tortura, moarte.

Nu am un slogan pentru limba romana, nu poti sa le vinzi oamenilor limba materna. Poti insa sa le oferi povesti frumoase care sa ii faca curiosi, sa vrea sa invete, sa stie, sa cunoasca. Fainosag a fost cuvantul cel mai cautat pe google acum 2 ani. Datorita povestii care l-a propulsat.

Daca nu stiu un cuvant dar sunt interesati de poveste, oamenii o sa il caute si o sa-l invete.
Si uite un video foarte interesant de cum iti influenteaza limba caracterul: