Paula Ionescu e o timisoreanca, Copywriter la Next Advertising, care se gandea, inainte sa-si inceapa serviciul creator, ca nu e atat de cool pe cat ar trebui sa fie. Nu era tarcata in cap, nici tunsa ciudat, n-avea tulburari de personalitate, dintr-alea smechere, nu frecventa localurile din Oraselul Creativilor Publicitari. Vai, ce ne facem?
Dar, in agentii, populatia e mai pestrita decat pare din afara. Se aduna la un loc fostii cool kids din liceu, tocilarii, mistocarii, astia mai timizi, aia mai rai, aia mai artisti, chiar si aia mai aerieni. Aproape ca se face pace in intreaga lume publicitara cand vorbim asa.
Daca va place ce are de spus, abordati-o pe blogul ei (updatat) sau pe Behance. De Facebook nu mai spun, ca e prea de tot, merita omul sa mai fie si lasat in pace.
INAINTE DE PUBLICITATE
Studii
Eram studenta la Comunicare in Timisoara. Si invatam tot felul de lucruri interesante: de la pisica lui Schrodinger la figuri silogistice. Informatii care poate ma vor ajuta la Vrei sa fii milionar. Dar la Vrei sa fii publicitar nu prea mi-au folosit Nu vreau sa generalizez, am avut si profesori pasionati care predau pe brief. Insa ei au fost exceptia, nu regula.
Si atunci am stiut: advertising is the way
Din fericire, tot in facultate am descoperit Olimpiadele Comunicarii. Un fel de Scoala ADC, dar pentru echipe de studenti. Asta a fost punctul de cotitura. Before: nu stiam exact ce e un copywriter. After: am venit in Bucuresti ca sa fac asta. Partea proasta: nici acum nu scap de intrebarea "Ce-ti trebuie tie Bucuresti?", urmata de toate chestiile nasoale vazute la stiri.
Rezerve
Credeam ca nu sunt suficient de cool ca sa lucrez la creatie. Nu mi-era teama de munca multa, de idei ucise – lucruri despre care ma avertizau toti. Dar ma gandeam ca nu ma voi integra in peisaj. Ca ar trebui sa am un band, sa ies in anumite locuri. Sau macar o porecla cool ar fi fost utila cand numele meu de familie e Ionescu.
Intre timp am descoperit ca oamenii din agentii sunt de toate felurile. De la fostul olimpic la romana, la tipul care facea misto de olimpicii la romana. Si ca tocmai din diversitatea asta ies cele mai bune idei.
La angajare
N-a fost usor. Ma simteam de parca a fi junior era o boala contagioasa si oamenii se cam fereau. Am trecut prin multe teste, probe si analize. Pana la urma, am primit un raspuns pozitiv de la Liviu. Desi pozitiv s-ar putea sa nu fie cuvantul potrivit.
Mi-a scris asa: "N-o sa fie usor, ca nu am timp de scoala. O sa te simti singura. O sa fie trist." Oricum, mai interesant decat promisiunea standard cu echipa tanara, multilateral dezvoltata.
IN TIMP CE PUBLICITATE
Prima campanie
A fost pentru iaurtul Fruzu. Mi s-a parut interesant sa construiesc un spot fara oameni care gusta minunatia de iaurt , ci doar cu obiecte care spun povestea. Acum mi se pare cam cheesy, dar produsul era si el cheesy. Deci sa zicem ca am fost pe brief. :)
Campania de care esti cea mai mandra
Campania pentru Zilele Biz 2012. O incercare de a privi comunicarea prin ochii consumatorului, care nu alege intre produse in functie de cine are mai mult call to action.
Dar si printurile de anul acesta pentru Zilele Biz - printuri dedicate sportului nostru national, datul cu parerea.
Cea mai mare gafa de pana acum
Am intrebat intr-o intalnire cu clientul ce inseamna P&L. Pentru ca nu sunt adepta ideii "da din cap si fa-te ca pricepi". Dar colegii insista ca a fost totusi o gafa. Eh, macar am invatat ceva nou si acum pot folosi cuvantul intr-o propozitie: "Ana vinde multe mere si are P&L pozitiv."
O deziluzie
Cand ideile bune sunt demontate piesa cu piesa, pana cand se ajunge la o banalitate care sa-i multumeasca pe toti. E ca si cum ai propune povestea lui Mos Craciun. Si ti se raspunde sec ca personajul e prea batran, rosu si gras. Trasaturi care nu sunt ok la un barbat si il fac neatractiv pentru target. Iar la final ramai cu un Mos tinerel si cu servieta in locul sacului de cadouri.
Cel mai important lucru invatat
Am aflat ca imi place mult ceea ce fac. Stiu ca suna a cliseu. Dar una e sa zici ca-ti place publicitatea la interviul de angajare. Si alta e sa spui asta dupa ce ai deja un cimitir de idei in calculator. Stiu ca 90% din ce propun probabil nu se va implementa. Si totusi, cand apare un proiect nou, parca totul se sterge si abia astept sa trec la treaba.
Mentori/ invatatori
De la toti oamenii mai priceputi decat mine. Trebuie sa recunosc ca sunt destul de invidioasa cand cuiva ii iese ceva bine. Dar nu la modul "sa moara capra colegului". Ci in directia "ce as putea sa invat de la capra colegului".
Si am invatat in special de la Liviu, care e cel mai pesimist om pe care-l cunosc. Si totusi pare sa aiba incredere in ceea ce fac. E ceva, sa convingi pe cineva care se asteapta la ce-i mai rau ca lucrurile o sa iasa bine :)
Daca nu ai lucra in comunicare?
Mi-ar placea sa fiu in echipa de scriptwriteri pentru Family Guy. Sau pentru un sketch show gen Monty Python's Flying Circus.