![Vasile Alboiu [despre tinerii din agentii]: Atuul cel mai mare al unui tanar in 2014, ca si acum 2430 de ani, este varsta](https://media.iqads.ro/2014/10/vasile-alboiu-creative-director-seniorhyper-cover-850.jpg)
"Sa fie modesti. Cel putin la inceput. Intotdeauna ajuta", isi sfatuieste Vasile Alboiu (Creative Director, SENIORHYPER) colegii mai tineri. El spune ca orele muncite sunt principala diferenta dintre generatia lor si a lui.
Cel mai tanar din agentie
A trebuit sa fac un scurt sondaj pentru ca sunt 2-3 colegi care se califica la titlul de "cel mai tanar om din agentie". Pana la urma, adevaratul cel mai tanar om din agentie are 22 de ani. L-am angajat dupa un internship de 3 luni. Ne-a placut de el cu toate ca si-a luat licenta doar cu 9,81.
Cel mai important lucru
Cred ca pasiunea e cea mai importanta. Pentru ca ea e motorul care pune totul in miscare. Experienta o capata in timp iar talentul si-l poate cultiva alaturi de ceilalti insa pasiunea e cea care o sa-i faca extraordinari toti anii de publicitate.
Facultatea in domeniu - obligatorie?
Intotdeauna conteaza facultatea, insa poate nu tocmai cum ne-am astepta. Cunosc o multime de arti care n-au facut Arte, insa sunt foarte buni pentru ca talentul si munca i-au dus departe. La fel, stiu copy care au facut Politehnica si asta le-a structurat gandirea intr-un fel pe care n-o sa-l vezi la multi absolventi de litere. Pana la urma, insa, e un mix de elemente ce face dintr-un om un bun profesionist, iar facultatea ramane un ingredient foarte important.
Se invata publicitatea la scoala?
Se poate invata o parte din publicitate in scoala, dar asta e valabil pentru orice. Daca termini matematica, de exemplu, asta nu te face matematician. Trebuie sa mai treaca ceva vreme si sa acumulezi mai multa experienta pana sa-ti poti asuma macar o parte dintr-un domeniu. Scoala de publicitate poate fi necesara pentru ca mai "arde: ceva timp de invatare, insa cu siguranta nu e si suficienta.
Selectia
Nu-mi place sa trag la vasle in aceeasi barca cu pretentiosi, vedete, nesimtiti, nemultumiti permanent, lenesi, obtuzi…lenesi…a, da, am mai zis, o sa mai zic o data totusi…lenesi.
Ce aduc nou
Mi-as fi dorit sa cred un pic mai mult in noua generatie, insa deocamdata nu a aratat ce poate face proportional cu ce-si inchipuie ca este.
Sigur ca asta n-o face o generatie lipsita de foarte multe lucruri cu adevarat bune. S-au nascut intr-o perioada foarte plina din punct de vedere tehnologic si asta e un mare plus. Lumea se misca mai repede si generatia noua e plina de acest dinamism pe care-l pot transmite mai departe. Vor sa se bucure mai mult de ce li se intampla si stiu ca job-ul e doar un mijloc nu si un scop – insa asta aduce si cateva usoare “deraieri”.
Un lucru bun si un lucru rau
Cel mai bun: traiesc cu tehnologia.
Cel mai rau: vor sa ajunga prea repede la scop, uitand ca drumul e uneori la fel de important.
Greseli si atuuri
Odata angajati, cei mai multi vor sa arate cat de buni sunt. Si asta e cu siguranta bine. Problema e insa ca prin "bun", ei inteleg de cele mai multe ori "mult". Am vazut arti care intr-un layout pun toate efectele posibile din Photoshop – de la glow-uri si umbre pana la emboss-uri si transparente. Te dor ochii. Vor sa spuna atat de mult si folosesc atat de multe mijloace, incat sfarsesc prin a nu spune nimic. Asa ca, daca ar fi sa aleg cea mai mare greseala a unui incepator, e felul de a complica inutil lucrurile.
Atuul cel mai mare al unui tanar in 2014 ca si acum 2430 de ani este varsta. Isi pot permite si trebuie sa incerce o multime de lucruri. Sa greseasca si s-o ia de la capat. Sa invete din greseli si sa mai greseasca inca o data.
Ce ai invatat de la ei
Nu conteaza varsta ca sa poti avea visuri mari. Nu conteaza ca nu stii cum sa faci ceva atat timp cat iti doresti si ai timp sa-l inveti.
Ce te surprinde
Usurinta in felul cum privesc lumea din jur. Uneori e bine insa alteori usurinta se transforma in lipsa de consistenta. Probabil ca o sa se regleze insa pe masura ce acumuleaza experienta.
Diferenta dintre voi si ei
Munca. Mai exact, un fel de cult al muncii. Acum 12-15 ani munceam cel putin 10-12 ore pe zi pentru ca simteam ca e singurul fel prin care pot reusi. Sigur ca si talentul si norocul ajuta, insa munca era pe primul loc. Stateam noapte de noapte la agentie muncind sa iasa toate foarte bine.
Acum cred ca noii colegi vad munca mai de graba ca pe ceva ce trebuie sa se intample, dar nu sunt dispusi sa-si sacrifice mai mult de 8 ore pe zi pentru ea.
Nu spun ca e rau. Absolut deloc. Doar ca daca, intr-adevar, ai o mare pasiune pentru ceva banuiesc ca exista totusi cateva momente din viata cand pasiunea asta te copleseste…
Un sfat
Sa fie modesti. Cel putin la inceput. Intotdeauna ajuta.
