"Cine a făcut pagina asta e un geniu", spune un comentariu la o poză de pe Daraveri de boieri. Asta e singura introducere potrivită pentru subiectul în cauză - o pagină de Facebook care a reașezat limbajul boierilor de pe vremi într-un sertăraș mai la îndemână din conștiința poporului român, de altfel mare amator de 9GAG și alte umorisme internaționale. Ce să vă mai zic, geniul e Sergiu Vasile de la Times New Român, alături de A., un personaj semi-misterios care tare ar vrea să rămână în umbră.
Din ce străfunduri a izvorât boierimea din sufletul lui Sergiu, la care am aderat 11.658 de supuși până la acest moment, a binevoit să ne zică chiar el. Mai jos în pagină va așteaptă și o snoavă, încropită în veritabil spirit boieresc.
Un boier
Despre deficitul de boieri din online
Nu m-a lovit direct. S-a insinuat. Prima oară m-a atins ideea citind un webcomic foarte vechi făcut în Paint (Elftor), cînd elful și felia de cașcaval inventau mașina timpului și ajungeau - pentru o clipă - în 1862. Eu eram un copil influențabil, iar pentru autorul lui Elftor, epoca victoriană arăta cam așa:
M-am gîndit: ia uite! noi, românii, nu prea glumim pe seama strămoșilor. Fiind foarte nesiguri de ei și simțindu-i mereu amenințați de tot felul de bau-bau, îi luăm foarte în serios. E urît să iei chestii în serios. Sau oameni. Chiar și strămoși.
Trecut prin multe
De-a lungul timpului, am reinterpretat istoria pe blogul meu personal (Ghid de conversație român-dac, anyone?), unde am făcut mult timp și propria mea bandă desenată absurdă în Paint, Mîța cu î din i.
Am abordat subiecte de genul ăsta și la muncă, la Times New Roman (știați că românii se trag din strumfi?).
Daraverile de boieri s-au născut abia cînd m-a înghiontit A. (un băiat mișto care dorește să rămână anonim) și mi-a sugerat: hai, Vasile, să facem împreună o pagină de Facebook unde să traducem meme de pe internet și alte năzbâtii într-o (mai mult sau mai puțin) falsă română veche.
"Un fel de Medieval Macros (mema aia care pastișa tapiseria de la Bayeux)", mi-am zis eu atunci. Va fi strașnic!
Recunosc, era o idee prea bună s-o coc eu singur. Ca dovadă, a avut chiar și oarecare succes.
Negreșit
Hai să jucăm "Cumpănește jupâneasa"
Pe cai
Contribuții
Colegul meu anonim. Uneori și fanii, deși eu sunt foarte mofturos.
Producție
Pe cele mai multe le fac tot eu. Materia primă e de pe internet, deși am fost somat de câțiva cititori să desenez eu boierii, măcar din cînd în cînd.
Kelis și chișleagul
Văzută pe MTV
Cum se dobândește fluența în limbajul boieresc
Am citit cărți, am apelat cu încredere la dicționare și am băgat și mult de la mine. Daraveri de boieri e un demers umoristic, nu unul științific. Așa cum în Anglia victoriană a lui Elftor jobenul coexista cu armura, în lumea Daraverilor stau laolaltă mujici și boieri, pământeni și fanarioți, arhaisme veritabile și construcții tâmpite care doar "sună vechi".
Nici măcar corpul de literă pe care-l folosesc nu e fidel din punct de vedere geografic sau istoric, dar toate fonturile tip "scriere românească veche" de pe internet fie sunt urîte, fie n-au diacritice. Și mi-e lene să fac eu unul mai bun.
Bloodhound Gang n-au trebuință de apă
Jay Z și colecțiunea de preacurate domnițe
Din seria "Pasămite ești fanariot" - referinta
Bibliografie
DEX-ul citit sub pat, la 4 ani, când ceilalți copii erau la joacă, e un bun punct de pornire. Pe urmă, presa de epocă (vă scanez o pagină din "Democrația" lui Candiano-Popescu, dacă vreți. E prețioasă!). Cantemir, Neagoe Basarab, cronicarii. Și, dacă aveți timpul și dispoziția, beletristică. Nu știu... Craii de Curtea-Veche, poate Princepele lui Eugen Barbu, de-astea.
Românii, boieri înnăscuți, au reacționat
A fost un semn clar că pagina asta era exact ce-i lipsea internetului. Era atâta boierie în oameni și n-aveau unde să o pună în valoare!
Bordeiele fumurii din Fanar
În bagaje, pe undeva
M-a uimit totuși că nu s-a supărat nici un taliban că-i mînjesc pe voievozi. Trecutul glorios al neamului, religia, preferințele sexuale, astea-s toate tabu pe internet, dacă nu vrei să primești amenințări cu moartea.
Reclamele preferate de Sergiu
Sunt un boier consecvent: îmi plac reclamele tâmpitele și cheesy, despre care nu știi sigur dacă se iau în serios. Din vremi de demult, aș aminti reclama cu dacii cari au făcut berea Caraiman cînd procletul Burebista a pîrjolit viile toate. A fost măiastră.
Sau alea cu Del-Ca-Mag care rulau pe Etno. Sau alea la spirtoase ieftine (Unirea, Romulus s.a.). Mai multe reclame ar trebui să fie ca reclamele la spirtoase ieftine. Sau chiar și aia pentru baterii de mașină, cu popa care sfințește motorul. Ca om care a mai scris (cu entuziasm) și jucat (nu foarte bine) roluri de popă la TV, m-am simțit bine văzând reclama aia.
Încotro merg Daraverile de boieri?
Înspre tricourile oamenilor, poate. Și mă mai gândesc și să... Ah, stai, mai bine nu divulg, că îmi deocheați ideea, mehenghilor, vă știu eu.
În încheiere, va las cu o amintire din copilărie scrisă de Sergiu pentru publicul IQads:
Cinstita mea coconie în târgul Bucureștilor nu s-a fostu prea plină de jitii, dar uneori mă trimeteau la moșie, în Țara de sus, unde cu săptămânile poposeam, nasarambe și boroboațe nesămăluite cu ceilalți zgâmboi făcând.
Într-o sfântă duminică ne-am aburcatu cu toții pre o movilă unde un răzeș își semănase bobâlci, și am răscolit toată movila după bobâlcile omului celuia, de zici că supise turcii. Și am coptu bobâlcile în jăratic și tare ne-am mai eglendisit.
Dară taman când detunau bobâlcile mai tare între tăciuni, ițitu-s-a și răzeșul, carele cu mare mâhnire găsit-a că s-au fostu desțelenit ditamai sadul de bobâlci de care grijise vara toată.
Noi, dracii, ne-am înfricat că va să ne fugărească cu joardă, dar pre urmă l-am auzitu pre răzeș cum dăulea: "Aman, aman! Năvrapitu-s-au becisnicul de porc de pădure în a mele bobâlci!" Iară noi am purces a mânca și a ne libovi până la a bobâlcilor săvârșenie.
