![[Etica in publicitate] Codin Caradimu: "Niciun cod. E totul natural frate"](https://media.iqads.ro/2014/09/codin-caradimu-cover-850.jpg)
Codin Caradimu, director de creatie al agentiei Cap, nu are nici un cod etic, pentru ca totul vine natural in publicitate, ca bataile inimii. Tocmai de aceea, nu crede nici in limite incalcate: oricum le uita lumea pana la urmatoarea campanie.
Codul etic personal
Niciun cod. E totul natural frate, fii fara panica, cand fac reclamele astea si bataile inimii sa coincida, vorba lui Vlad Dobrescu. Doar asa construiesti ceva durabil ca extraterestrii antici, ca sa citez artistul pana la capat. In mare, e vorba de pasiune si cei 7 ani de acasa. Apoi codul vine de la sine.
"Pacatele" publicitatii din Romania
La prima strigare, suficienta, convenienta si lipsa de cultura. Multi publicitari romani se simt bine in pielea lor fara sa aiba o confirmare reala a reusitei giumbuslucurilor zilnice. Oare e suficient un raft de premii ca sa intri in istorie fara sa lasi macar o dara de melc in viata consumatorului? Daca toti am fi constienti ca nu trebuie sa treaca o zi fara sa scriem macar un rand care se ne faca pielea de gaina, publicitatea noastra ar fi mai buna. Oamenii inca asteapta sa fie uimiti si amuzati de reclame, pacat ca tot mai multi clienti sub presiunea banilor spera ca daca le arati si spui acelasi lucru de 10 ori in 15 secunde ii tragi pe mouse sau telecomanda pana la raft ca pe niste mazete
Limita
De ce ar exista? Majoritatea consumatorilor de publicitate asta asteapta de fapt. Sigur, competitia panicata se va da imediat drept un consumator revoltat care sesizeaza cenzura sau vreo tanara mama aflata in depresie post partum se va revolta pe un forum de discutii. Dar faptul ca te cheama CNA sau RAC in fata instantei e amuzant si incurajator. Cred ca doar de blasfemie ne ferim cu totii, ca biserica e treaba serioasa la noi, in rest violenta, nuditate, sexualitate, homofobie, s-au facut toate si o sa se mai faca, oricum le uita lumea pana la urmatoarea campanie.
Niciodata
Poate suna bizar si nu e cea mai optimista concluzie, dar ultimii ani m-au convins de veridicitatea replicii unui petrolist texan: "Never say never to old JR".
(Intrebarea mi-a amintit o intamplare veche, pe care o relatez mai mult asa, de divertisment. N-are legatura cu meseria, ci cu deontologia).
Am dat spaga de doua ori la inceputul carierei (pe cand eram account executive), mai bine zis am fost caraus de spaga, ca nu dadeam de la mine - interesant insa e faptul ca beneficiarii nu conditionau sau influentau colaborarea noastra in functie de asta, era mai degraba un fel de bonificatie, ne bucuram cu totii ca ne mergea bine, hehe. Ma distrez de fiecare data cand imi amintesc ca prin 1998, in drum spre livrarea plicului, am facut cu Nash un popas la Mcdonalds Unirii si am sunat beneficiarul sa-l intrebam daca vrea ceva de mancare. Am cumparat meniuri pentru toti trei din plicul respectiv. Apoi am livrat plicul, mancarea, am ras bine si am mancat impreuna. Timpul trece repede, obiceiurile, oamenii se schimba, unii cresc, devin morali, altii cresc dar raman la fel)
Prima porunca a publicitatii
Pentru mine cred ca cea mai importanta ar suna cam asa: "Nu lasa sa-ti treaca prin mana nimic ce n-a trecut prin tine". In traducere libera, nu scrie despre ce n-ai trait sau macar incercat
