Din studiul YouBUS 2013 – 2014: Tinerii din Romania, tendinte in activitati, preferinte si consum am aflat, printre altele, ca 66% dintre tinerii respondenti apreciaza ca sistemul de invatamant din Occident este mai bun decat cel de acasa. Acestei cresteri ii corespunde si o scadere a numarului tinerilor care considera ca sistemul romanesc de invatamant este mai bun. Imi aduc aminte ca, atunci cand am terminat eu liceul (nu chiar foarte de mult), nici nu luam in calcul o facultate in strainatate. Pur si simplu nu imi trecuse niciodata prin cap ca as putea sa plec. Daca acum exista targuri mari de educatie, unde institutii din afara vin sa-si prezinte ofertele, sau pagini de Facebook unde universitatile isi comunica beneficiile, pe atunci, la Brasov, marile optiuni erau Bucuresti sau Cluj. Si nu era chiar asa de rau.
Daca perspectiva viitorilor studenti am aflat-o din raport (si din proprie experienta), am incercat sa trec si de partea cealalta a baricadei. Am intrebat mai multi profesori de la universitatile din Bucuresti cu profil de Comunicare cum simt ei ca a incercat invatamantul romanesc superior sa-si imbunatateasca imaginea in ultimii ani, astfel incat sa devina mai atractiv pentru candidatii sai fata de invatamantul din afara tarii. Mi-au raspuns Alexandru Carlan (Lector universitar doctorand, Facultatea de Comunicare si Relatii Publice, SNSPA, Bucuresti), Sorin Psatta (Lector universitar, Facultatea de Jurnalism si Stiintele Comunicarii, Universitatea din Bucuresti), Romina Surugiu (Lector universitar doctor, Facultatea de Jurnalism si Stiintele Comunicarii, Universitatea din Bucuresti) si Madalina Moraru (Lector universitar doctor, Facultatea de Jurnalism si Stiintele Comunicarii, Universitatea din Bucuresti). Un aspect important pe care l-am retinut din raspunsuri este nevoia diferentierii intre studiile de licenta si cele de masterat: cei mai multi tineri prefera sa le faca in strainatate pe cele din urma. Opiniile in intregime, mai jos.
Alexandru Carlan
Mi-e greu sa fac o apreciere la nivelul intregului invatamant superior romanesc. Cred ca lucrurile ar trebui discutate pe nivele de studiu (licenta, masterat, doctorat) si pe tipuri de universitati (Politehnica, Medicina, Universitate, Studii Economice etc.). In ceea ce priveste programele din zona disciplinelor socio-umane, cred ca la nivel de studii de licenta nu s-a facut nimic care sa vizeze specific aceasta chestiune. E adevarat ca, in ultima vreme, din ce in ce mai multi absolventi de bac isi pun direct problema studiilor de licenta in strainatate, lucru care, cel putin pana in 2007, era mai degraba o fantezie. Dar totusi, demografic vorbind, acestia sunt nesemnificativi ca numar, deci irelevanti pentru facultatile cu cifre de scolarizare destul de mari, si care gandesc in alti termeni pentru acoperirea locurilor. Evident, e si chestiunea de imagine, pentru ca unii dintrei cei care se duc direct la studii de licenta in strainatate sunt olimpici si, deci sursa de capital de imagine - pentru ca, nu-i asa, acesti olimpici sunt pusi "sa ne reprezinte cu mandrie". Dar nu cred ca universitatile (sau la nivel mai general, diriguitorii invatamantului) au facut in ultimii ani ceva special pentru a-i mentine in tara. Apropo, cand eram eu student (1997-2002), premiantii de la olimpiade nationale intrau fara admitere, pe loc la buget, la facultatile de profil. Nu stiu daca mai e in vigoare masura asta, sau daca decizia e lasata la discretia facultatilor.
La nivel de masterat, discuta e un pic mai complexa. Intr-adevar, cei mai multi dintre cei care decid sa plece la studii "afara" pleaca la studii de masterat. Motivele sunt mai multe: au deja o anumita maturitate, isi dau seama ce vor din punct de vedere academic sau profesional, posibilitatile unei burse sunt altele decat la licenta, ca si posibilitatea de a gasi un loc de munca prin care sa te sustii. Ca sa nu mai spun ca programe internationale (insemnand cele cu predare in engleza in alte tari din Europa decat UK) sunt prepondent la nivel masteral, nu de licenta. E clar ca acesti studenti sunt doriti si de programele masterale romanesti. Dar iarasi, nu cred ca masteratele fac ceva anume doar pentru a-i atrage pe acestia. Programele masterale sunt oricum prinse intr-un joc de piata foarte dur, pentru ca sunt destul de multe locuri, pe profile de specializare destul de variate, iar constrangerile institutionale nu permit universitatilor sa mentina programe masterale care nu-si ocupa locurile. Si atunci mai degraba din astfel de motive universitatile isi regandesc programele masterale, cauta sa le adapteze pietei, cauta sa atraga cat mai multi studenti si le fac destule concesii acestora (cursuri seara, pentru a permite studentilor sa aiba un loc de munca, de exemplu). Dar insist pe complexitatea acestei "piete", in care cei care ar vrea sa faca un master afara sunt o variabila intre multe altele, care determina multe din transformarile prin care trec, la ora actuala, programele masterale din universitatile romanesti.
Cat despre nivelul doctoral, un doctorat afara este, de cele mai multe ori, pregatit de un masterat de cercetare, tot afara. Cazurile in care esti primit direct la doctorat la o universitate straina, fara sa fi trecut printr-un masterat de cercetare, sau macar printr-un program de mobilitate (de ex. Erasmus) sunt mai degraba o exceptie. Pe de alta parte, studiile doctorale in Romania inca stau bine din punct de vedere al raportului cerere (candidati) - oferta (locuri disponibile), asa ca nu cred ca se pune acut problema de a-i atrage pe cei care vor sa faca totusi un doctorat afara.
Evident, exista si solutii intermediare: stagiile de mobilitati, programele in cotutela intre universitati romanesti si universitati straine, toate acestea vin sa nuanteze si mai mult datele problemei. De ce sa faci, de exemplu, un MBA la universitatea din Shefield, UK, cand poti face acelasi program cu profesorii de la Shefield, in Romania? Financiar e mult mai convenabil, daca scopul este doar sa faci un program masteral si nu o imersiune completa in alta cultura.
Sorin Psatta
Preocuparea institutiilor de invatamant superior pentru imaginea proprie si promovarea ofertei educationale in randul "target-ului" a inceput sa se manifeste mai serios dupa 2005-2006, cand au intrat in vigoare si in Romania prevederile tratatului de la Bologna, ceea ce a creat o initiala confuzie in randul absolventilor de liceu. In ce priveste FJSC, unde sunt eu lector, a existat, de prin 2007-2008, anual, o Caravana, in martie-aprilie, care parcurge diverse orase, indeosebi din sudul tarii, si prezinta programele de licenta in jurnalism, relatii publice si publicitate, programele de mastere la zi si ID, precum si oferta de formare continua. La discutii, care au loc in licee prestigioase din orasele vizitate, participa, din partea FJSC, cadre didactice si studenti, care distribuie si materiale de informare (flyere, brosuri, calendare) si organizeaza concursuri cu premii pentru elevi. Ca sa-ti faci o idee, in anii trecuti caravana a vizitat orasele Urziceni, Buzau, Galati, Focsani, Ramnicu Valcea, Slatina, Targu-Jiu, Craiova, Ploiesti, Calarasi, Constanta, Petrosani si Slobozia.
De asemenea, prin aprilie-mai, au loc Zilele Portilor Deschise (in timpul carora liceeni pot vizita facultatea si asista la ore) si Targul Educatiei, organizat de Universitatea din Bucuresti, unde facultatile isi prezinta oferta educationala si incearca sa atraga candidati.
La toate evenimentele astea oficiale, deja traditionale, se adauga paginile de Facebook ori site-urile institutionale, care contribuie si ele, mai bine ori mai putin bine, la inchegarea imaginii unei facultati.
In concluzie, as spune ca activitatile de marketing (ori macar de relatii publice) ale invatamantului superior autohton sunt din ce in ce mai insistente si cresc in profesionalism, acoperind tot mai bine o zona pana de curand vaduvita de interes. Ca o recomandare pentru viitor, as sublinia nevoia concentrarii pe produsul educational, prin incercarea de ameliorare a acestuia si punere in concordanta cu nevoile reale ale pietei muncii, din Romania in primul rand. In caz contrar cred ca exista riscul tot mai ridicat ca imaginea, tot mai insistent si bine comunicata, a institutiilor de invatamant superior autohton sa sustina vorba veche si inteleapta "afara-i vopsit gardul, inauntru-i leopardul". Si ar fi pacat.
Romina Surugiu
Mi se pare important sa luam in considerare competitia cu invatamantul universitar din strainatate, mai ales la nivel de masterat. Am vazut cu ochii mei cum studenti foarte buni sunt atrasi de programe de studiu din strainatate. E o investitie importanta pentru parinti, dar nu trebuie sa uitam ca si studiile in Romania au inceput sa fie destul de costisitoare. In domeniul meu (jurnalism si stiintele comunicarii) cele mai bune oferte vin din Marea Britanie. M-am specializat in scrisori de recomandare pentru cateva universitati de acolo.
Ca sa devina atractive, unele specializari de la noi au organizat masterate in colaborare cu universitati din strainatate. E un lucru bun, care cred ca functioneaza. Noi, la Facultatea de Jurnalism si Stiintele Comunicarii, le oferim studentilor masterate in limba franceza si engleza, la care invitam profesori straini. Mai mult, luam foarte in serios programul de schimburi universitare Erasmus, adica le oferim studentilor posibilitatea sa studieze un semestru intr-o universitate din UE.
Madalina Moraru
Cred profund ca lucrurile s-au mai schimbat, cel putin la noi, la publicitate. In strainatate, relatia dintre invatamant academic si industrie este stransa. Agentiile contribuie cu briefuri, evaluari, fac eforturi, desiguri, neplatite. La noi este foarte greu sa faci acest lucru, dar nu imposibil. Am reusit in ultimii 2-3 ani sa ofer studentilor sansa de a rezolva briefuri, pe echipe, sub atenta observatie si evaluare a unor echipe de profesionisti de la 2 agentii foarte bune, de prestigiu (nu le dau numele, caci nu le-am cerut aprobarea). Mi-as dori enorm sa se intample des acest lucru, nu numai in stagiul de practica.
In al doilea rand, profesionistii sunt invitati des la curs, iar la noi la facultate exista un eveniment "Serile FJSC", organizat de ani buni de un coleg de al meu, cu invitati din toate cele trei domeniu; relatii publice, jurnalism si publicitate. In plus, unii profesori vin chiar din industrie, in calitate de experti, mai ales la programele de master.
Nu in ultimul rand, studentii nostri au sansa de a participa la concursul european de publicitate AdVenture, organizat de Edcom (European Institute for Commercial Communication Edcucation), divizia a EACA (European Association of Communication Agencies). Din pacate Facultatea de Jurnalism si Stiintele Comunicarii este singura facultate din Romania care are aceasta sansa, din pricina taxei de participare. Premiul cel mare este o saptamana la Cannes in timpul festivalului. Am reusit sa ajungem pe locurile 2, 3 din Europa,si noi, profesorii implicati in pregatirea studentilor, facem parte dintr-o comunitate academica europeana, deja. De aceea participam la Summer School-uri in domeniul publicitatii, cele pentru academic fiind diferite de cele pentru studenti. De exemplu, anul acesta saptamana de Summer School a fost la Roma si am avut si studenti romani implicati in rezolvarea campaniei. Totul se plateste, insa din propriii bani, ceea ce limiteaza sansele.
Raportul "YouBUS. Tendinte in activitati, preferinte si consum 2013/2014" este realizat de platforma Youth Monitor, fiind cel de-al 12-lea raport din seria SMARK Research. Cercetarea YouBUS are la baza o abordare cantitativa unica si complexa, cu focus pe segmentul tinerilor, adresata cu precadere brandurilor din Romania, relevante pentru acest public. Raportul 2013/2014 livreaza date culese lunar, timp de un an, evidentiind tendinte si dinamica acestora, pentru un set de obiective generale. Cercetarea este recurenta, permitand oricarui brand interesat, dincolo de rapoarte periodice, sa faca zoom pe anumite teme punctuale de interes, introducand intrebari proprietare.
